Guvernul român nu îndeplineşte complet standarde minime pentru a elimina traficul de persoane

"Guvernul României nu îndeplineşte întrutotul standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane", se arată în raportul Departamentului de Stat al SUA dat publicităţii luni, care menţionează că, "totuşi, guvernul depune eforturi semnificative în acest sens".

"Deşi peste jumătate dintre victimele identificate în 2009 au fost traficate în scopuri de muncă forţată, guvernul nu a reuşit nici acum să raporteze luarea unor măsuri ample în această direcţie; mai exact, guvernul nu a elaborat statistici separate ale cazurilor de trafic în scopuri de muncă forţată şi ale cazurilor de trafic în scopuri de exploatare sexuală, nereuşind astfel să stabilească numărul de anchete, puneri sub urmărire şi condamnări pentru trafic în scopuri de muncă forţată, ori numărul de victime asistate de către guvern în perioada de referinţă", subliniază documentul, care se referă la anul 2009.

Departamentul de Stat american ia notă de reorganizarea, în martie 2009, a principalei agenţii de luptă împotriva traficului de persoane, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care a trecut în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

"Experţii au semnalat că reorganizarea ANITP a avut un impact negativ asupra asistenţei acordate victimelor. Mai exact, guvernul a colaborat mult mai puţin cu ONG-urile ce luptă împotriva traficului de persoane şi nu a alocat fonduri ONG-urilor pentru asistenţa victimelor şi pentru programe de prevenire a traficului de persoane", se arată în document.

Potrivit Departamentului de Stat, ca urmare a acestei situaţii circa 30 de ONG-uri ce luptă împotriva traficului de persoane şi-au oprit activitatea ori şi-au îndreptat eforturile spre alte domenii decât lupta împotriva traficului de persoane, pentru a putea beneficia în continuare de fonduri de la buget.

"Unele dintre aceste ONG-uri ofereau asistenţă esenţială victimelor, inclusiv adăpost, consiliere, educaţie vocaţională şi alte programe de reabilitare. Numărul victimelor care au beneficiat de asistenţă plătită de stat a scăzut semnificativ pentru al doilea an la rând, iar guvernul a identificat un număr mult mai mic de victime comparativ cu perioada anterioară de raportare. ONG-urile şi organizaţiile internaţionale au semnalat faptul că în urma reorganizării ANITP, România nu mai are o adevărată agenţie naţională care să direcţioneze eforturile altor ministere ce au responsabilităţi în domeniul luptei împotriva traficului de fiinţe umane", se arată în raport.

Documentul mai menţionează că în perioada care face obiectul acestui raport, Guvernul român şi-a redus semnificativ eforturile de protejare şi acordare de asistenţă victimelor traficului de fiinţe umane.

"Spre deosebire de anul 2008, când a acordat 270.000 de dolari unui număr de patru ONG-uri, în 2009, guvernul nu a alocat fonduri ONG-urilor care luptă împotriva traficului de fiinţe umane şi oferă asistenţă victimelor. Lipsa fondurilor de la buget a cauzat o scădere semnificativă a numărului de victime care au beneficiat de asistenţă din partea agenţiilor guvernamentale şi a ONG-urilor", se arată în raport.

Departamentul de Stat menţionează de asemenea că, în 2009, Guvernul a identificat "780 de victime (inclusiv cel puţin 416 victime ale traficului în scopuri de muncă forţată şi cel puţin 320 de victime ale traficului în scopuri de exploatare sexuală), număr semnificativ mai mic comparativ cu numărul de 1.240 de victime identificate în 2008". Potrivit sursei citate, 176 dintre victimele identificate în 2009 au fost copii, traficaţi atât în scopuri de muncă forţată, cât şi pentru prostituţie.

"Guvernul nu a luat măsuri active de identificare a posibilelor victime în rândul categoriilor vulnerabile de populaţie, inclusiv în centrele de detenţie a imigranţilor ilegali. Nici guvernul, nici ONG-urile nu au identificat victime de altă naţionalitate în 2009. Deşi guvernul a continuat să administreze nouă adăposturi pentru victimele traficului de fiinţe umane, calitatea condiţiilor din aceste adăposturi a variat şi multe dintre victime au preferat adăposturile administrate de ONG-uri", se mai arată în raport.

Potrivit Departamentului de Stat, autorităţile locale au primit sarcina de a oferi victimelor acces la diferite tipuri de asistenţă, însă Guvernul nu le-a oferit fonduri, programe de pregătire sau îndrumare, astfel încât autorităţile locale au fost practic incapabile de a aborda problema traficului de fiinţe umane.

Raportul mai notează faptul că victimele au fost încurajate să participe la anchetele şi procesele deschise împotriva traficanţilor de fiinţe umane implicaţi în propriile cazuri. "Un număr de 158 de victime au depus mărturie în 2009, număr în scădere semnificativă faţă de cele 1.053 de victime care au susţinut eforturile de aplicare a legii în 2008. Conform legii, victimele de altă naţionalitate primesc o perioadă de reflecţie de 90 de zile pentru a hotărî dacă doresc să coopereze într-un demers penal. Cu toate acestea, în practică, niciuna dintre victimele de altă naţionalitate nu a folosit această perioadă de reflecţie. Legea permite victimelor de altă naţionalitate să solicite un permis de şedere temporară şi să rămână în ţară până la încheierea anchetei şi a procesului. În 2009, niciuna dintre victime nu a solicitat şi primit permis de şedere temporară", se arată în document.

"Deşi, în general, drepturile victimelor au fost respectate, iar victimele identificate nu au fost pedepsite pentru actele ilegale comise în timp ce erau traficate, unii judecători au demonstrat lipsă de respect faţă de femeile căzute victime ale traficului în scop de exploatare sexuală, ceea ce le-a descurajat pe victime să participe la anchete şi procese", menţionează documentul.