Hăineală: Modificările Codului Penal îi vizează şi pe miniştri. Chiuariu, Ridzi, Şereş pot scăpa de răspundere

"Reglementările actuale îi includ în categoria funcţionarilor publici şi pe miniştri. Odată cu aceste modificări se distrug elementele constitutive ale infracţiunii. Practic se distruge subiectul activ", a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt Hăineală.

Întrebată dacă modificările aduse Codului Penal îi vizează şi pe parlamentarii suspectaţi că ar fi comis fapte penale în perioada în care au fost miniştri, cum este cazul lui Tudor Chiuariu, al Monicăi Iacob Ridzi sau al lui Codruţ Şereş, preşedintele CSM a răspuns: "Sigur că da".

Preşedintele CSM a spus, la finalul conferinţei româno-franceze cu tema "Raporturile dintre judecători şi procurori. Rolul CSM", că modificările aduse Codului Penal reprezintă "un regres major în ceea ce priveşte cadrul normativ penal din România, începând de la modul în care au fost adoptate şi terminând cu conţinutul lor".

Oana Schmidt Hăineală a precizat că CSM nu a fost consultat în această privinţă, deşi, potrivit legii, ar fi trebuit să se solicite avizul Consiliului, chiar dacă el nu este unul conform.

"Este normal ca pe tot ceea ce înseamnă actele pentru administrarea şi funcţionarea justiţiei, şi cu atât mai mult actul de justiţie în sine, să fim consultaţi, şi de regulă aceasta este practica", a precizat preşedintele CSM.

Oana Schmidt Hăineală a adăugat că, cel mai probabil, CSM nu ar fi avizat favorabil aceste modificări, dar cel puţin ar fi avut ocazia să îşi expună punctele de vedere.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, obţinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că "prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public - n.r.)". De asemenea, "prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat".

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: "Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat".

Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaţilor a aprobat, marţi, cu 266 de voturi "pentru", 32 de voturi "împotrivă" şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: "Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie pe durată maximă". Acelaşi articol stabileşte, la alineatul 2, că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaţilor, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: "Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public - n.r.) şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei".

Şi alineatul 2 a fost modificat astfel: "Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională".

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.

Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

DNA a precizat că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

"Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA", a arătat instituţia, într-un comunicat de presă.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că "nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord".

Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie" precum DNA sau ANI.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că solicită rediscutarea în Camera Deputaţilor a modificărilor la Codul penal şi propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei "superimunităţi" a parlamentarilor.

"Eu îi propun, îi fac o sugestie preşedintelui Camerei deputaţilor, Valeriu Zgonea, ca, în cazul în care nu a semnat, nu a formalizat legea votată în Camera Deputaţilor şi dacă Regulamentul Camerei permite, să o repună în discuţie în plenul Camerei Deputaţilor, pentru o discuţie transparentă, deschisă, amănunţită, cu argumente", a afirmat Crin Antonescu.

Liderul PNL a adăugat că, dacă acest lucru nu este posibil sau dacă Valeriu Zgonea nu este de acord cu propunerea sa, atunci, în momentul în care proiectul va fi trimis Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu pentru reexaminare, le va propune deputaţilor liberali "să respingă prin vot toate acele modificări care s-au adus şi care pot fi interpretate ca fiind în scopul unei superimunităţi a parlamentarilor".

Şapte organizaţii neguvernamentale au solicitat Comisiei Europene, în urma modificărilor aduse marţi Codului penal, stabilirea unui nou mecanism, suplimentar MCV, în condiţiile în care, în opinia lor, "puciul împotriva statului de drept din România, început în vara anului 2012, continuă în plină forţă".

Solicitarea este menţionată într-o scrisoare adresată conducerii Comisiei Europene (CE) de Freedom House România, Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timişoara şi Centrul Român de Politici Europene.

Potrivit semnatarilor scrisorii, dintr-o perspectivă generală, 10 la sută dintre parlamentari vor fi beneficiarii prevederii în favoarea căreia au votat marţi.

În scrisoare este criticată şi legea privind graţierea şi amnisterea generală, care, potrivit celor şapte ONG-uri, ar urma să aibă un impact uriaş asupra accederii României în spaţiul Schengen.