Ieftinirea transportului public, o tendinţă în creştere în Europa. Germania e prima

Pentru 49 de euro, consumatorii vor putea călători cu trenurile, me­trourile, tramvaiele şi autobuzele re­gio­nale în întreaga ţară. Schema este parte a eforturilor ţării de reducere a emisiilor de carbon din sectorul trans­porturilor, bazându-se pe expe­ri­enţele cu un bilet ultraieftin de 9 euro lansat în vara trecută. Acesta s-a dovedit extrem de popular în rândul germanilor care confruntă în continuare cu o inflaţie ridicată alimentată de criza energiei.

Biletele vor intra la vânzare încă din 3 aprilie.

În Marea Britanie, biletele de autobuz în multe zone din Anglia costă acum nu mai mult de 2 lire, notează Euronews. Schema susţinută de guvern are drept obiectiv să încu­rajeze oamenii să folosească trans­portul public în detrimentul maşi­nilor personale.

Departamentul de Transport a sa­lutat schema ca modalitate de a ajuta industria să-şi revină de pe urma pandemiei, aceasta fiind de asemenea aşteptată să reducă emi­siile la nivel naţional.

Deşi activiştii de mediu au lăudat schema, aceasta păleşte în faţa unor măsuri mult mai ambiţioase din Europa.

În Spania, guvernul a introdus călătoriile gratuite cu trenul pe ma­joritatea rutelor scurte şi medii anul trecut. Schema a fost acum extinsă la serviciile autobuzelor intercity. Pre­mierul Pedro Sanchez susţine că mă­sura îi va ajuta pe oameni în timpul crizei costurilor de trai.

În Irlanda, transportul public a fost ieftinit din 16 mai anul trecut, pentru prima dată în aproape trei sferturi de secol, ca parte a unui plan de reducere a costurilor de trai şi în­curajare a transportului sustenabil. Tot în mai anul trecut, Italia a in­trodus un bonus excepţional pentru transportul public ca parte a măsu­rilor de atenuare a impactului econo­mic al războiului din Ucraina.

În octombrie 2022, Malta a de­venit a doua ţară din lume care a fă­cut transportul public gratuit, potrivit cntraveler.com. Luxemburgul a fost prima ţară care a renunţat la bilete în 2020, iar mai multe zeci de oraşe europene au procedat la fel în mod independent.

Unul dintre factorii din spatele acestei tendinţe de a face transportul public mai ieftin sau gratuit este sustenabilitatea. Dincolo de acesta, susţinătorii spun că astfel de măsuri poziţionează transportul ca bun pu­blic, asigurând un acces mai echitabil pentru cei cu venituri scăzute.

Alte beneficii ale măsurilor includ susţinerea cetăţenilor europeni în faţa inflaţiei şi costurilor în creştere ale energiei.

Criticii se îndoiesc însă că măsurile au rezultatul pretins. Mohamed Mezghani, secretar general al International Association of Public Transport, susţine că nu preţul biletelor primează neapărat când vine vorba de alegerea transportului public, ci siguranţa, promptitudinea şi curăţenia.

Există mai apoi şi problema majoră a finanţării. Deşi transportul e „gratuit“ pentru cetăţeni, biletele trebuie plătite cumva, fie prin impozite, fie de operator, reţea sau oraş.