IICCMER organizează o nouă campanie de investigaţii arheologice la Periprava, pe locul fostei colonii de muncă

Acţiunea are drept obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcţionat în apropierea satului.

În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi mulţi deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă ce a funcţionat în apropierea localităţii, potrivit IICCMER.

Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa mormintelor.

La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca, pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.

"Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun", se arată într-un comunicat de presă al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), remis joi MEDIAFAX.

Conform informaţiilor Institutului, decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior.

Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare.

"Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanţi, şefi de secţii, personal sanitar şi administrativ şi până la simpli gardieni, care în virtutea funcţiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenţie, care avea ca principal scop distrugerea rezistenţei fizice şi morale a deţinuţilor, iar în cazul celor ale căror resurse de viaţă se epuizau, decesul. Există, de asemenea, vinovăţia indiscutabilă a înalţilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi, în ultimă instanţă, a liderilor de partid şi de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică", potrivit sursei citate.

În cursul campaniei de investigaţii arheologice din acest an se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, în zona unde se cunoaşte că au fost înhumaţi deţinuţii, prin deschiderea şi decopertarea unor noi suprafeţe arheologice care să conducă la descoperirea şi cercetarea altor morminte. Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare.

Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de IICCMER în privinţa persoanelor decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate, pe acest caz fiind deschis în anul 2015 un dosar de cercetare penală.

În campaniile anterioare de săpături arheologice au fost descoperite şi cercetate 20 de morminte. Toate osemintele defuncţilor au fost extrase şi recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti, unde se realizează şi testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate.

Informaţiile obţinute vor completa o bază naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode, arată ICCMER. Scopul acestui demers este ca prin verificarea şi compararea bazei de date cu ADN-ului obţinut de la rudele şi urmaşii în viaţă ai victimelor, să se poată stabili identitatea osemintelor recuperate.

Citeşte şi: Zeci de persoane dintr-un bloc din Tulcea, evacuate în urma unei dezinsecţii nereuşite

Citeşte şi: FOTO | INCENDIU cu pericol de explozie, la o fabrică din Timiş: 400 de persoane au fost evacuate