Inspecţia Judiciară: Bica a creat o atmosferă de nesiguranţă în DIICOT. Dorea să fie unicul decident, dar era instabilă

Inspecţia Judiciară a analizat modul în care Alina Bica a gestionat structura centrală a DIICOT, în perioada 16 mai 2013 – 21 noiembrie 2014.

Astfel, inspectorii judiciari au discutat cu toţi procurorii din cadrul tuturor serviciilor şi birourilor în legătură cu modul şi calitatea comunicării cu conducerea direcţiei.

"Spre deosebire de domnul procuror şef Codruţ Olaru, care a condus DIICOT până la numirea doamnei procuror şef Alina Bica şi care a practicat un stil managerial participativ şi la care toţi procurorii aveau acces în orice moment în care aveau nevoie de îndrumare şi coordonare, în cazul doamnei procuror şef Alina Bica lucrurile au fost complet diferite; în acest sens, procurorii s-au confruntat cu situaţii în care deşi aveau de rezolvat probleme care reclamau prezenţa şefului direcţiei, acesta nu era de găsit", au stabilit inspectorii judiciari.

Conform sursei citate, din cauza tonului ridicat folosit, precum şi a modului imperativ în care Alinca Bica tranşa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare indirectă, prin şefii de servicii.

"Aceştia (şefii de servicii - n.red.) au arătat că s-au confruntat cu o comunicare dificilă şi că doamna procuror şef Alina Bica le inspira un sentiment de nesiguranţă şi neîncredere; de asemenea, au fost nemulţumiţi de faptul că nu era convocat Colegiul de conducere pentru a decide în chestiuni mai importante, doamna procuror şef Alina Bica preferând să fie singurul decident, însă şi în acest caz dădea dovadă de instabilitate şi inconsecvenţă", conform raportului Inspecţiei Judiciare.

În plus, potrivit sursei menţionate, Alina Bica nu a convocat Colegiul de Conducere pentru a se decide cu privire la problemele importante ale DIICOT - Structura Centrală.

Inspectorii judiciari au efectuat controale la nivelul managementului DIICOT.

Raportul privind "eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi a Serviciului Teritorial Suceava, inclusiv Biroul Teritorial Botoşani, având ca obiect activitatea desfăşurată în perioada 2013-2014" a fost prezentat miercuri secţiei de procurori a CSM.

Membrii acestei secţii şi-au însuşit raportul inspectorilor judiciari.

Alina Bica este judecată în două dosare. Faptele fostei şefe a DIICOT şi ale lui Dorin şi Alin Cocoş privind despăgubirile ilegale de la ANRP vor fi judecate în primul dosar al Alinei Bica, în timp ce în cel de-al doilea dosar rămân acuzaţiile privindu-i pe Adriean Videanu şi Ovidiu Tender.

Citeşte şi: Faptele Alinei Bica privind despăgubirile ilegale din al doilea dosar, judecate în "Bica 1"

În dosarul "Bica 1", fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de "Bica 2". Această cauză a fost disjunsă din prima.

În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.

Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu şi în cote parţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi din Snagov.

"Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi care a corespuns interesului inculpaţilor Cocoş Dorin şi Cocoş Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, Ionuţ Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoş, ar fi generat şi intermediat "tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membrii de familie".

Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Ovidiu Tender a făcut, în 28 ianuarie, un denunţ împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei şefe a DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar. Tender a arătat că, la cererea soţului şi a consilierului acesteia, a înstrăinat acţiunile UPRUC CTR SA Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Omul de afaceri a menţionat în denunţ că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

În urma deciziei de vineri a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului "Bica 2".

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 - 21 aprilie 2015.