Ilie Carabulea „scapă temporar” de dosarul Carpatica Asig: A fost dispusă restituirea cauzei la DIICOT

Curtea de Apel Alba Iulia a admis miercuri contestaţiile declarate de Ilie Carabulea, Oprea-Nicolae Carabulea şi alţi şase inculpaţi, împotriva încheierii pronunţată, în luna iunie, de Tribunalului Sibiu, prin care s-a dispus începerea judecării dosarului.

Instanţa a desfiinţat încheierea preliminară şi, în parte, încheierea intermediară si a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată – Biroul Teritorial Sibiu, „deoarece rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut”.

Neregularitatea are legătură, în principal, cu mandatele de supraveghere tehnică, respectiv cu interceptările telefonice dispuse în cauză.

Instanţa a menţinut decizia Tribunalului Sibiu privind constatarea nulităţii absolute a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate, respectiv prelungite în cauză, motivând că au fost realizate cu tehnica SRI şi a exclus din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică.

”(...) Constată nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate, respectiv prelungite, (...) exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică sus-menţionate. În conformitate cu Decizia CCR nr. 22/18.01.2018, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică menţionate, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul (...) din 05.09.2018. Dispune ca măsura să fie dusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată – Biroul Teritorial Sibiu”, se arată în soluţia Curţii de Apel Alba Iulia.

Totodată, instanţa a constatat că a fost remediată neregularitatea referitoare la cheltuielile judiciare şi au fost stabilite cheltuieli judiciare în cuantum de 19.568,8 lei care vor fi suportate de către inculpaţi.

De asemenea, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondată contestaţia declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată – Biroul Teritorial Sibiu.

În această cauză, Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea şi mai mulţi angajaţi sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat la sfârşitul anului 2014 – începutul anului 2015, în condiţiile în care Carpatica Asig avea o situaţie financiară precară şi nu mai îndeplinea condiţiile de solvabilitate, în sensul că valoarea marjei de solvabilitate disponibile scăzuse sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările legale în vigoare în materia asigurărilor.

Scopul grupului era săvârşirea unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig şi evitarea suspendării autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România.

Procurorii au susţinut că au indicii că cei care aveau funcţii de conducere în cadrul companiei ar fi tergiversat înregistrarea rezultatelor inventarierii, "în scopul eludării normelor ASF privind reglementarea pieţei asigurărilor din România".

Astfel, "aceştia, profitând de funcţiile deţinute au efectuat demersuri de natură sa tergiverseze si să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiara (A.S.F) fata de societatea de asigurări deţinuta şi controlata indirect de Carabulea Ilie, astfel încât sa nu reiasă deficiente grave, împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii rezervei de daună", adăugau sursele citate.

De asemenea, procurorii au susţinut că nereguli ar fi fost identificate şi la nivelul departamentului IT, fiind făcute demersuri pentru a schimba situaţia financiară a societăţii prin modificarea sumelor care reprezentau rezerva de daună.