Prima pagină » Sănătate » Impactul dietei asupra longevităţii. Ce înseamnă o nutriţie bună

Impactul dietei asupra longevităţii. Ce înseamnă o nutriţie bună

Impactul dietei asupra longevităţii. Ce înseamnă o nutriţie bună
Simona Chirciu
02 oct. 2022, 10:04, Social
Oamenii de ştiinţă canadieni explică faptul că marea majoritate a cercetărilor efectuate în trecut pe această temă s-au concentrat pe efectele unui singur nutrient asupra unui singur rezultat (slăbit/ îmbătrânire sau sănătate). Această abordare convenţională, unidimensională a investigării impactului dietei asupra sănătăţii şi îmbătrânirii nu ne permite să vedem imaginea completă. Cu alte cuvinte, în loc să optimizăm o serie de nutrienţi unul câte unul, cercetarea ştiinţifică privind dietele sănătoase trebuie să adopte o abordare mai holistică bazată pe „echilibrul ansamblurilor de nutrienţi”, cred specialiştii.
 
„Capacitatea noastră de a înţelege a fost complicată de faptul că atât nutriţia, cât şi fiziologia îmbătrânirii sunt extrem de complexe şi multidimensionale, implicând un număr mare de interacţiuni funcţionale”, spune Alan Cohen, doctor în Ştiinţe, profesor asociat de Ştiinţe ale sănătăţii mediului la Columbia Mailman School. „Prin urmare, acest studiu, publicat în jurnalul AGING, ENVIRONMENTAL HEALTH, FOOD POLICY AND OBESITY al Universităţii Columbia, oferă un sprijin suplimentar pentru importanţa de a privi dincolo de „un singur nutrient” ca răspuns unic la vechea întrebare despre cum să trăim o viaţă lungă şi sănătoasă”.
 
Studiul a inclus 1.560 de bărbaţi şi femei în vârstă, cu vârste cuprinse între 67 şi 84 de ani. Cercetătorii i-au selectat aleatoriu pe participanţi între noiembrie 2003 şi iunie 2005 din zonele Montreal, Laval sau Sherbrooke din Quebec, Canada. Aceştia au reexaminat fiecare persoană anual pentru trei ani  la rând şi, ulterior,  i-au urmărit pe parcursul a patru ani. Intenţia acestor eforturi a fost de a evalua la scară largă modul în care aportul de nutrienţi se asociază cu procesul de îmbătrânire. 
 
„Abordarea noastră prezintă o foaie de parcurs pentru studiile viitoare, pentru a explora întreaga complexitate a peisajului nutriţie-îmbătrânire”, observă profesorul Cohen, care lucrează, de asemenea, cu Butler Columbia Aging Center.
 

Cele patru tendinţe care fac legătura între alimentaţie şi longevitate

 

Cercetarea a cuantificat atât îmbătrânirea, cât şi pierderea homeostaziei (dereglarea fiziologică) legată de vârstă prin integrarea biomarkerilor din sânge. Echipa a plasat efectele dietei în cadrul geometric pentru nutriţie şi a analizat macronutrienţii şi 19 micronutrienţi.

De aici, autorii studiului au creat opt modele care explorează diferiţi predictori nutriţionali. De asemenea, aceştia s-au asigurat că au ajustat diverşi factori relevanţi suplimentari, cum ar fi venitul, nivelul de educaţie, vârsta, activitatea fizică, numărul de comorbidităţi, sexul şi obiceiurile actuale de fumat.

Acest proces a dus la identificarea a patru modele generale: 
 
  • Nivelul optim al aportului de nutrienţi a depins de criteriul de îmbătrânire ales. Un aport ridicat de proteine a îmbunătăţit sau a scăzut unii parametri de îmbătrânire, dar un nivel ridicat de carbohidraţi i-a îmbunătăţit sau i-a scăzut pe alţii.
  • În anumite cazuri, nivelurile intermediare de nutrienţi au avut rezultate bune.
  • Se pare că există o toleranţă largă pentru modelele de aport de nutrienţi, iar aceasta nu se abate prea mult de la norme (platouri homeostatice).
  • Nivelurile optime pentru un nutrient depind adesea de nivelurile unui alt nutrient (vitamina E şi vitamina C) (de notat că abordările analitice mai simple nu sunt în măsură să înţeleagă şi să detecteze astfel de asocieri).