În fiecare zi, 100 de români sunt victimele unui fenomen periculos. Realitatea cruntă care depăşeşte însă statisticile oficiale

 Asta în condiţiile în care legislaţia românească prevede şi acum posibilitatea emiterii unui ordin de protecţie care să pună victima la adăpost de ploaia de pumni şi picioare de care mulţi români, mai ales femei, au parte zilnic. Numărul interdicţiilor păleşte, însă, în faţa amplorii fenomenului, iar asta pentru că anul trecut au fost emise doar 2.894 de ordine de protecţie. Fără rezultat, însă, pentru că aproape jumătate (1.011) dintre acestea au fost încălcate, transmite MAI, cu toate că poliţiştii sunt cei care se ocupă de respectarea lor, iar abaterile se sancţionează cu închisoare de la o lună la un an. O sancţiune care pare, însă, insuficientă, în condiţiile în care legea prevede că împăcarea părţilor anulează răspunderea penală şi, în realitate, momentul în care presiunile ating punctul maxim este cel în care e depusă plângerea. Victimele se simt de multe ori constrânse şi ameninţate, fapt care le face să declare că au ajuns la un acord cu agresorul şi care alimentează un cerc vicios din care nu se poate ieşi decât cu schimbări profunde la nivel legislativ. 

„Cu privire la măsurile luate de organele în drept, în situaţia nerespectării măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie, în conformitate cu prevederile art. 32 din Legea nr. 217/2003, încălcarea oricăreia dintre acestea constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an, iar împăcarea înlătură răspunderea penală.

Protecţia victimelor se realizează conform legislaţiei în vigoare, astfel, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să fie emis un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri obligaţii sau interdicţii", se arată în răspunsul formulat de Ministerul de Interne. 

Durata măsurilor dispuse prin Ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului, iar în această situaţie ordinul de protecţie devine executoriu şi se comunică imediat Poliţiei de pe raza în care se află locuinţa victimei şi a agresorului.

În prezent, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie prevede doar posibilitatea emiterii unui ordin de protecţie – actuala reglementare asigurând implementarea art. 53 din Convenţie referitor la ordinul de restricţie sau de protecţie.

Pentru implementarea prevederilor art. 52 din Convenţia de la Istanbul referitoare la ordinul de interdicţie de urgenţă s-a impus modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003. În acest context, a fost elaborat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, făcut public de Guvern săptămâna trecută. 

Una dintre principalele schimbări propuse prin proiectul de act normativ o constituie reglementarea ordinului de protecţie provizoriu. Astfel, principalii actori instituţionali implicaţi sunt ofiţeri şi agenţii de poliţie cu competenţe în domeniu, reprezentanţii Serviciului Public de Asistenţă Socială din cadrul ANES, procurorii şi instanţele de judecată competente.

Printre modificările propuse în proiect se regăsesc şi:

- ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată, pe baza formularului de evaluare a riscului, că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică;
- emiterea ordinului de protecţie provizoriu nu împiedică luarea unei măsuri preventive în condiţiile Codului de procedură penală;
 Poliţiştii au dreptul să obţină probe prin următoarele mijloace:

a) constatarea prin propriile simţuri şi consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;
b) consultarea bazelor de date la care au acces potrivit atribuţiilor de serviciu şi consemnarea celor constatate într-un înscris;
c) declaraţiile persoanelor implicate în actele de violenţă domestică, ale persoanelor care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică şi ale altor persoane care pot comunica informaţii cu privire la persoanele implicate în actele de violenţă domestică;
d) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de provenienţa acestora;
e) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic şi/sau de telefonie mobilă.
- poliţiştii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum şi în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violenţă domestică au loc sau au avut loc în spaţiile respective, putând folosi forţa şi mijloacele din dotare, în mod adecvat şi proporţional, pentru a pătrunde în aceste spaţii.

Acţiunile poliţiştilor în spaţiile menţionate, inclusiv cele de pătrundere, pot fi înregistrate cu mijloace audio-video sau foto din dotare, fără consimţământul persoanelor, înregistrările sau fotografiile constituind probe.

- poliţistul dispune prin ordinul de protecţie provizoriu, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie , obligaţiile şi interdicţiile dispuse împotriva agresorilor devenind obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen;
- ordinul de protecţie provizoriu, însoţit de formularul de evaluare a riscului şi de mijloacele de probă obţinute, se înaintează, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă teritorial la locul emiterii acestuia, în termen de 24 de ore de la data emiterii.
- procurorul competent decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu, prin aplicarea unei rezoluţii cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia;
- după confirmare, procurorul înaintează ordinul de protecţie provizoriu judecătoriei competente teritorial, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie, durata iniţială pentru care a fost dispus ordinul de protecţie provizoriu prelungindu-se, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie.

În exercitarea atribuţiilor de supraveghere a respectării ordinului de protecţiei, organele de poliţie pun în aplicare măsuri de prevenire a nerespectării hotărârii, care pot consta în: efectuarea de vizite inopinate la locuinţa persoanei vătămate, apelare telefonică de control a victimei/agresorului, solicitarea unor informaţii din partea vecinilor, colegilor de la locul de muncă al victimei/agresorului, de la unitatea de învăţământ frecventată de victimă/agresor sau din partea altor persoane care ar putea furniza informaţii relevante, precum şi orice alte modalităţi specifice activităţii poliţieneşti.
- în vederea supravegherii modului de respectare a ordinului de protecţiei pot fi utilizate dispozitive electronice de monitorizare.
- încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie provizoriu a oricăreia dintre măsurile dispuse prin acesta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună  la 1 an.
- prin ordin al ministrului afacerilor interne şi ministrului muncii şi justiţiei sociale se va stabili modalitatea de gestionare de către poliţişti a cazurilor de violenţă domestică, care va cuprinde:
a) procedura de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă domestică şi de cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice;
b) formularul de evaluare a riscului şi metodologia de utilizare a acestuia;
c) procedura de emitere şi modelul ordinului de protecţie provizoriu;
d) procedura de punere în executare a ordinului de protecţie provizoriu.

Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, instituţia poliţiei are competenţă în aplicarea ordinelor de protecţie. Aceştia monitorizează persoanele împotriva cărora au fost emise ordine de restricţie şi au obligaţia să supravegheze modul în care se respectă hotărârea, dar şi să sesizeze organul de urmărire penală în cazul în care aceasta nu este executată, mai precizează MAI. 

Măsura pe care o propune Guvernul pentru asigurarea unei monitorizări atente a agresorilor este sistemul electronic de supraveghere. 

„Atunci când s-a dispus obligarea agresorului de a păstra o distanţă minimă faţă de victimă, atât agresorul, cât şi victima sau, după caz, membrii familiei acesteia vor purta un sistem electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obligaţiei agresorului. De asemenea, vor fi introduse măsuri de prevenire a încălcării acestor măsuri precum: efectuarea de vizite inopinate la locuinţa persoanei vătămate; apelare telefonică de control a victimei/agresorului, de la unitatea de învăţământ frecventată de victimă/agresor sau altor persoane care ar putea furniza informaţii relevante”, arată informaţiile furnizate pentru Gândul de Agenţia Naţională de Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES). 

Violenţa nu se rezumă la pumni şi picioare. Infracţiunile din spectrul violenţei domestice care nu sunt reglementate specific ori rămân nereglementate în legislaţia românească

Citeşte continuarea pe Gândul

Citeşte şi: Lucrările Apa Nova pe strada Luterană continuă în weekend. Circulaţia mijloacelor RATB, deviată

Citeşte şi: Clădirile cu risc seismic, una dintre problemele majore ale Capitalei. De ce doar 4 imobile sunt în reparaţii

Citeşte şi: Cum vor autorităţile din Bistiţa-Năsăud să compenseze lipsa trotuarelor de pe marginea drumului

Citeşte şi: FOTO | Un gălăţean şi măştile sale ciudate au atras toate privirile la Carnavalul de la Veneţia

Citeşte şi: SPP vrea combustibili auto şi bilete de avion în valoare de peste cinci milioane de lei