În Japonia sunt cinci-şase mii de români. Nu se cunoaşte încă situaţia exactă a acestora după cutremur

"Cel mai probabil, în Japonia sunt astăzi între cinci şi şase mii de români. Ei sunt fie stabiliţi definitiv acolo, fie lucrează temporar acolo", a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Geo Scripcariu.

Acesta a precizat că, aflându-se momentan în România, nu a putut lua legătura cu prea mulţi români din Japonia, în special din cauza problemelor cu reţelele de telefonie şi internet, însă a aflat că familia sa şi alţi apropiaţi aflaţi în zonă sunt bine.

"Nu am aflat vreo veste tristă despre vreunul dintre românii de-acolo. Sigur, asta nu înseamnă că niciun român aflat în Japonia în această perioadă nu a păţit nimic. Sper însă că nu s-a întâmplat nimic grav cu niciun compatriot de-al nostru", a spus Scripcariu.

El s-a declarat optimist în legătură cu situaţia din Japonia, precizând că se bazează pe lunga tradiţie niponă în gestionarea acestor calamităţi.

"Oamenii de-acolo sunt obişnuiţi cu astfel de tragedii. Ştiu să se comporte în astfel de situaţii, să nu intre în panică, sunt educaţi şi instruiţi pentru a reacţiona corect în astfel de situaţii. În plus, trăind destul de des situaţii de acest gen, japonezii au un sistem foarte bine pus la punct prin care se protejează. Anual, de exemplu, există o zi dedicată unor exerciţii foarte serioase în caz de cutremur", a spus Scripcariu.

El a admis însă că amploarea acestui cutremur a fost una "deosebită", astfel că, "din nefericire, numărul victimelor este posibil să crească".

Potrivit lui Scripcariu, cele mai afectate zone au fost capitala Tokyo şi un alt mare oraş aflat chiar mai aproape de epicentrul cutremurului, pe coasta Pacificului. Totuşi, Scripcariu a spus că nu are cunoştinţă de clădiri prăbuşite, ci doar de câteva situaţii punctuale în care tavanele unor clădiri în care se aflau la acel moment oameni s-au prăbuşit.

"Acest lucru denotă atenţia japonezilor la chestiunile de disciplină în construcţii şi, mai mult, faptul că ei au înţeles că ţara lor este una cu intensă activitate seismică. Acest lucru poate ar trebui înţeles şi de instituţiile de profil din România, şi noi, la rândul nostru, o ţară seismică", a adăugat Scripcariu.

Potrivit acestuia, comunitatea de români din Japonia este formată, în majoritate, din femei. "Cele mai multe dintre acestea sunt tinere venite cu diferite contracte de dansatoare, unele încă valabile. Există însă şi situaţii în care persoanele sunt în semi-legalitate sau chiar în ilegalitate totală din punctul de vedere al documentelor", a spus Scripcariu, precizând că acestora li se adaugă şi "o importantă categorie de români care lucrează în IT".

Scripcariu este cel care, în 1998, a fondat prima comunitate de români în Japonia. El a ajuns pentru prima dată în arhipelagul nipon în 1992. În prezent el se află în România, însă familia sa - soţia şi copiii - se află în aceste zile în Japonia.

Cutremurul care a afectat vineri nord-estul Japoniei a fost cel mai puternic seism înregistrat vreodată în acest arhipelag, având magnitudinea de 8,9 potrivit institutului american de geofizică (USGS). Cutremurul s-a produs la 24,4 kilometri adâncime, la ora 14.46 (07.46 ora României) şi la aproximativ 100 de kilometri în largul prefecturii Miyagi, în nord-estul Japoniei.

Acesta a fost urmat de numeroase replici şi de mai multe valuri seismice, dintre care unul a ajuns la zece metri înălţime în Sendai.

Autorităţile japoneze au înregistrat 40 de morţi şi 39 de dispăruţi, a anunţat Poliţia Naţională, stabilind un prim bilanţ oficial la şase ore de la cutremurul puternic produs vineri în largul coastelor de nord-est ale Japoniei.