TRADIŢII DE CRĂCIUN: În satul Ilva Mare, în Ajun merg la colindat Belciugarii

Potrivit specialiştilor Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Belciugarii sunt tineri mascaţi care dansează şi execută figuri comice. Unul dintre băieţi joacă "turca", confecţionată din piese de lemn pentru a reda întocmai capul unei capre. Capul este înstruţat şi este montat pe un baston rezistent de care se prinde un ţol sau un covoraş de dimensiunea celui care îl manevrează.

Pe lângă cel care poartă capra, băieţii se mai costumează în militar, urs, ţigan, popă, jandarm, drac, doctor, mire şi mireasă. De obicei, Belciugarii sunt însoţiţi şi de un fluieraş. Militarul are rolul cel mai important în tot acest obicei, el fiind responsabil de comenzile pe care le execută Belciugarii.

În casele gospodarilor, Belciugarii spun diverse texte cum ar fi: "Frunză verge de mărari/Bună sara, gospodari/Frunză verge de măsline/Bună sara, gospodine/ Gospodari şi gospodine/ Ascultaţi-mă pe mine :/Foicică foi de fag/ Caprele mele pe prag!/ Căpriţe de pe la noi/ Şi - nainte şi - napoi!/ Căpriţă cu cohăţeţe/ Jos cu capu’ la podele!/ Şi te scoală şi o bate/ Şi o scarpină pe spate./ Asta-i capra lu’ Ionaşcă/ S-a-nvăţat să beie-n casă./ Asta-i capra lu’ Marin/ S-a-nvăţat să beie vin/ Asta-i capra lu’ Costică/ S-a-nvăţat să beie ţuică/ Căpriţa din Ilva Mare/Scărpinaţi-o pe spinare!".

Obiceiul Belciugarilor se crede că este de origine greco-romană neavând nimic de-a face cu creştinismul. Totuşi, el este acceptat de preoţi fiindcă textele sunt amuzante.

Locuitorii din Ilva Mare îi aşteaptă pe Belciugari, fiindcă spectacolul pe care-l oferă poate fi văzut o singură dată pe an, de Crăciun. Pe Valea Ilvelor se crede că gospodăria în care joacă Belciugarii va fi una bogată în anul care vine, de aceea toată lumea îi aşteaptă cu nerăbdare.

În Bistriţa-Năsăud se merge la colindat pe categorii de vârstă şi în momente diferite ale zilei.

În Ajunul Crăciunului, la colindat merg copiii care trec din casă în casă şi rostesc "Bună dimineaţa la Moş Ajun!". Pentru colind, ei primesc bani, covrigi sau mere. 

Ajungând la poarta gospodarilor, întreabă: "Primiţi colinda?". Dacă gazda le răspunde afirmativ, îşi încep colindele: "Slobozi-ne gazdă-n casă, C-afară plouă de varsă şi ne ninge de ne stinge".

După primele colinde, sunt poftiţi înăuntru şi răsplătiţi cu bucate şi băutură.

Când se lasă seara, la colindat pornesc şi tinerii care sunt organizaţi în cete şi merg, de regulă, la colindat cunoscuţii unde petrec mai mult timp în compania acestora. Sunt invitaţi la masă şi serviţi cu prăjituri şi vin.

După ce s-a înnoptat bine, la colindat pornesc şi adulţii. Aceştia încep prin a-l colinda pe preotul satului, pe profesori şi medici. Colindatul se prelungeşte şi în ziua de Crăciun, când se poate merge cu colindul imediat după masa de prânz. De regulă, în această zi sunt vizitate rudele.

În satele din judeţul Bistriţa-Năsăud se mai merge cu Turca sau Capra, cu Viflaimul, Irozii sau Steaua.

În obiceiul cunoscut sub denumirea de Steaua, trei flăcăi îi întruchipează pe cei trei magi şi cântă "Trei crai de la răsărit", iar cel din frunte poartă o stea din lemn cu cinci colţuri, împodobită cu panglici tricolore.

În Irozii, personajele sunt Irod, doi ostaşi romani şi cei trei magi. În timp ce Irod le cere ostaşilor să-l omoare pe Iisus, magii îl apără pe prunc şi-l ameninţă pe Irod cu mânia cerească.

Viflaimul este o formă arhaică de teatru cu măşti, care redă scena naşterii lui Iisus, îmbinând dogma creştină cu ritualuri magice. Nicio casă nu este ocolită, căci se zice că asupra unei case necolindate se pot abate grele necazuri. Lumina trebuie să ardă în orice casă toată noaptea, căci Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei şi a luminii.