#Incepeşcoala: Un nou an şcolar în unităţi neautorizate, cu clase improvizate şi toalete exterioare. Situaţia pe judeţe - FOTO

Elevii din satul Fâstâci al comunei vasluiene Cozmeşti vor învăţa şi în acest an şcolar în spaţii improvizate, în Ocolul Silvic şi în dispensarul medical, după ce lucrările de construcţie a noii şcoli demarate încă din anul 2006, nici până acum nu au fost finalizate. La polul opus, copiii din comuna Peştera, judeţul Constanţa, beneficiază de condiţii ultramoderne de studiu, clasele fiind dotate atât cu mobilier nou, modular, adecvat vârstei şcolare, cât şi cu dotările necesare desfăşurării cursurilor în condiţii excelente. Pentru siguranţa elevilor, şcoala este monitorizată video. De asemenea, aceasta a fost racordată şi la internet.

Situaţia condiţiilor din şcoli, pe judeţe

ALBA:

Un număr de 109 unităţi de învăţământ din judeţul Alba, adică 21%, nu aveau, la începutul lunii septembrie, autorizaţie sanitară de funcţionare pentru că nu îndeplinesc condiţiile igienico-sanitare impuse, în special cele privind alimentarea cu apă şi amenajarea grupurilor sanitare.

Potrivit DSP Alba, deficienţele majore pentru care nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare, sunt lipsa apei curente şi a canalizării, lipsa grupurilor sanitare sau grupuri sanitare improprii, existenţa grupurilor sanitare în curte, neîncălzite, cu toalete turceşti, iar deficienţele minore sunt reprezentante iluminarea artificială a claselor, respectiv degradarea pavimentelor, pardoselilor şi interioarelor, precum şi funcţionarea în spaţii comune a unităţilor de învăţământ diferite.

În judeţul Alba, din cele 246 de grădiniţe, 196 sunt autorizate sanitar, din cele 238 de şcoli primare şi generale, 179 sunt autorizate, în vreme ce toate liceele şi colegiile, 33 la număr, sunt autorizate. În judeţ funcţionează şi o şcoală postliceală sanitară care este autorizată din punct de vedere sanitar.

Majoritatea unităţilor de învăţământ neautorizate se află în zonele de montane, cu preponderenţă în Munţii Apuseni, dar există şcoli şi grădiniţe cu deficienţe majore şi în satele din apropierea municipiului Alba Iulia.

Şcoala şi grădiniţa din satul Ghirbom, aflat la 20 de kilometri de Alba Iulia, funcţionează într-un spaţiu comun, iar cu 12 zile înainte de începerea şcolii un cal se afla în curtea unităţii de învăţământ, la păscut. Şcoala are grupuri sanitare în curte, făcute din lemn, iar în interiorul clădirii nu există apă curentă.

Potrivit primarului comunei Berghin, Vasile Bica, de care aparţine satul Ghirbom, lucrările la grupurile sanitare din interiorul instituţiei au început, însă au fost stopate, din lipsă de fonduri. Acesta susţine că unitatea nu este în pericol să se închidă, cu toate că prezintă deficienţe majore, iar exteriorul ei este vizibil degradat. Aici învaţă circa 25 de copii, atât de grădiniţă, cât şi de clasele I-IV, iar elevii de clasele V-VIII merg într-un sat vecin, aflat la patru kilometri.

Primarul spune că s-au început, în această vară, lucrări cu ”forţe proprii”, însă se aşteaptă şi fonduri de la Guvern. Acesta mai susţine că, până la începerea anului şcolar, interioarele vor fi zugrăvite, iar clasele vor fi igienizate.

”Noi am demarat, din 2008-2009, lucrări de reabilitare şi de a aduce clădirea într-un stadiu normal, corespunzător, să primească autorizaţie de funcţionare sanitară şi ceea ce s-a investit în clădire a fost: şarpanta, o centrală pentru încălzire, uşi, geamuri termopan, s-au început lucrările la grupurile sanitare, însă din lipsă de fonduri am stopat lucrarea. La final de 2014, am semnat pe POR un contract cu ADR Centru pentru continuarea lucrărilor, iar anul trecut am dat de patru ori pe SEAP lucrarea, dar nu a fost de interes pentru constructori, din nefericire”, a explicat primarul comunei Berghin, starea degradantă a şcolii.

ARAD:

Mai mult de un sfert dintre unităţile şcolare din judeţul Arad nu sunt autorizate sanitar, cu câteva zile înainte de începerea anului şcolr, iar 86 la sută nu au nici autorizaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cu toate acestea, cursurile vor începe în toate unităţile pentru că starea acestora nu pune în pericol viaţa copiilor, asigură autorităţile arădene.

Conform unei situaţii prezentată de către şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, Claudius Mladin, "104 clădiri şcolare din cele 668 câte există în judeţul Arad nu au autorizaţie sanitară cu câteva zile, înainte de începerea şcolii. În unităţi şcolare, asta înseamnă că 37 de şcoli din 141 nu sunt autorizate sanitar, adică 26 la sută nu sunt autorizate".

Cele mai multe şcoli cu probleme sunt în mediul rural.

În ceea ce priveşte autorizaţia de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, 86 la sută dintre imobile nu au autorizaţii de siguranţă la incendii. Unele şcoli nici nu au nevoie, însă, pentru că au fost construite înainte de 1989 respectând proiecte unitare naţionale. Altele, construite sau modificate în ultimii ani, nu au mai obţinut autorizaţia.

Problemele pentru care unele şcoli nu au obţinut autorizaţia sanitară sunt vechi de câteva zeci de ani, iar unele şcoli nu au avut autorizaţie sanitară de când sunt construite.

Cele mai multe şcoli nu sunt autorizate pentru că au prea puţine toalete şi, în multe cazuri, în mediul rural, toalete sunt în curte fiind de tip latrină. Alte şcoli nu au nici măcar apă curentă, pentru că nu există întreaga localitate nu are alimentare cu apă.

O parte din şcoli nu a putut fi autorizată pentru că are pardoselile deterioare în sălile de clasă sau pentru că unităţile se află în plin şantier şi aşa îi vor întâmpina şi pe elevi.

În judeţul Arad vor începe şcoala 65.929 de elevi.

CONSTANŢA:

În anul 2010 a fost inaugurată o şcoală nouă în localitatea Peştera, construită integral cu fonduri din bugetul local. Aceasta este prevăzută cu laborator şi şapte clase pentru studiu, în care există videoproiectoare, aparate de aer condiţionat şi calculatoare la fiecare catedră.

Aici, copiii beneficiază de condiţii ultramoderne de studiu, clasele fiind dotate atât cu mobilier nou, modular, adecvat vârstei şcolare, cât şi cu dotările necesare desfăşurării cursurilor în condiţii excelente. Pentru siguranţa elevilor, şcoala este monitorizată video. De asemenea, aceasta a fost racordată şi la internet.

Spaţiile şcolare au fost igienizate, fiind aduse la cele mai bune condiţii, pe elevi urmând să-i aştepte, luni, pe bănci, rechizite şcolare gratuite.

De altfel, şi conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean recunoaşte că unitatea de învăţământ din comuna Peşterea se află în topul celor mai îngrijite şcoli din judeţ.

Inspectorul general şcolar, Gabriela Bucovală, a precizat că, în general, niciuna dintre instituţiile de învăţământ din judeţ nu prezintă probleme deosebite şi se lucrează intens pentru ca elevii să se întoarcă în clase curate şi igienizate.

Reprezentanţii ISJ Constanţa spun că din cele aproape 500 de unităţi de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal din judeţ, cu sau fără personalitate juridică, numai 22 nu au autorizaţie de funcţionare din partea DSP Constanţa, majoritatea pentru că nu au apă curentă, sau, în cazul unor grădiniţe, pentru că funcţionează în două schimburi.

VASLUI:

Zeci de elevi din satul Fâstâci al comunei vasluiene Cozmeşti vor învăţa şi în acest an şcolar în spaţii improvizate, în Ocolul Silvic şi în dispensarul medical. Lucrările de construcţie a noii şcoli au fost demarate încă din anul 2006, dar nici până acum nu au fost finalizate.

Potrivit primarului comunei Cozmeşti, Hristache Sima, pentru finalizarea construcţiei ar mai fi nevoie de 2,7 milioane lei. Edilul susţine că a făcut numeroase demersuri, în vederea obţinerii sumei necesare, dar până în acest moment s-a ales doar cu promisiuni.

„Nici anul acesta şcoala nouă din Fâstâci nu se dă în funcţiune, din cauza problemelor financiare. Documentele pentru finanţare au fost puse la punct, iar lucrarea a fost introdusă pe Ordonanţa 28, aşa că banii ar trebui să vină de la Guvern. Ni s-a promis că la rectificarea din august se vor aloca banii, dar nu am primit nimic. Constructorul a efectuat deja lucrări în avans pe care nu şi-a primit încă banii, motiv pentru care a sistat totul, la începutul acestei veri. Nu ştiu ce să mai fac, la ce uşă să mai bat pentru a sensibiliza autorităţile. Este o problemă grea, socială, copiii ar trebui să înveţe în condiţii decente”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Hristache Sima.

În decurs de zece ani, lucrările la Şcoala Fâstâci au fost realizate în procent de 85%, investindu-se 3,6 milioane de lei.

HUNEDOARA:

Un număr de 12 clădiri ce aparţin unităţilor de învăţământ de pe raza judeţului Hunedoara nu au, înaintea startului noului an şcolar, autorizaţii de funcţionare. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara susţin că este vorba despre clădiri care nu asigură structura funcţională, dar că unele dintre ele sunt cuprinse în proiecte de reabilitare ce vor demara „cândva“.

În anul şcolar 2016-2017, pe raza judeţului Hunedoara vor funcţiona 284 de unităţi şcolare, 111 dintre acestea având personalitate juridică. Cele 284 de unităţi de învăţământ au 572 de clădiri ce aparţin de ele, 560 dintre acestea fiind autorizate din punct de vedere sanitar.

”Avem 12 clădiri ce aparţin unităţilor de învăţământ care nu au autorizaţie de funcţionare. Unele dintre ele sunt cuprinse deja în programe de reformă, se va asigura cândva finanţarea pentru remedierea deficienţelor existente”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, Anca Elena Claudia.

Potrivit sursei citate, în şcolile neautorizate principalele probleme sunt legate de asigurarea structurii funcţionale, adică nu există intrare separată pentru elevii de grădiniţă şi cei de clasele I-IV. Aici este inclusă grădiniţa cu program normal de la Şcoala Gimnazială Numărul 5 din municipiul Vulcan, spre exemplu.

”Grădiniţa este cuprinsă în Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii derulat de Ministerul Educaţiei. La Petrila avem o grădiniţă care funcţionează într-un apartament de bloc, dar şi aceasta este cuprinsă în Proiectul Educaţiei Timpurii. La Şcoala Generală «IG Duca din Petroşani», în sediul vechi, este o altă grădiniţă care nu are asigurată structura funcţională, dar aici este în construcţie o grădiniţă nouă şi sperăm să fie terminată până anul viitor”, a mai spus reprezentantul ISJ Hunedoara.

Reprezentanţii ISJ mai spun că au fost efectuate, în vacanţa de vară, lucrări de reparaţii în 142 de unităţi de învăţământ, iar la o mare parte din restul unităţilor lucrările de reparaţii s-au efectuat în anii precedenţi.

”La acest moment, în toate unităţile şcolare se desfăşoară acţiuni de igienizare”, a mai afirmat Anca Elena Claudia.

În noul an şcolar, reţeaua de învăţământ din judeţul Hunedoara beneficiază de două grădiniţe noi, una la Lupeni şi una la Sântămăria Orlea, iar elevii de la Şcoala Gimnazială „Dominic Stanca“ din Orăştie vor învăţa într-o clădire nouă.

BISTRIŢA:

Mii de copii din Bistriţa-Năsăud încep şcoala în clădiri vechi, fără apă, fără toalete sau cu iluminat insuficient. Elevii din 29 de şcoli îşi asumă un risc, ori de câte ori merg la şcoală, pentru că încălzirea se face cu sobe metalice neautorizate.

Peste 150 de şcoli din Bistriţa-Năsăud vor începe anul şcolar fără autorizaţie sanitară de funcţionare, jumătate dintre acestea nefiind racordate la reţeaua de apă sau canalizare, acestea fiind principalele cauze pentru care nu au primit, până acum, avizul de la Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud.

Potrivit directorului adjunct al DSP Bistriţa-Năsăud, doctor Doina Petri, în evidentele instituţiei se află 338 de unităţi şcolare şi peste 150 dintre acestea funcţionează fără autorizaţie sanitară.

“Autorizaţiile sanitare nu au fost date şcolilor care funcţionează fără apă potabilă. Este vorba de 83 de instituţii de învăţământ, fără grupuri sanitare - 16 şcoli şi grădiniţe, celor care au iluminat public necorespunzător – 7 situaţii şi nici şcolilor care au încălzire cu sobe metalice care pun în pericol viaţa elevilor, fiind vorba despre 29 de instituţii de învăţământ. Alte 25 de unităţi şcolare nu au fost autorizate deoarece funcţionează în case particulare sau la parterul unor blocuri”, a declarat, corespondentul MEDIAFAX , Doina Petri.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bistriţa-Năsăud în mai multe şcoli din judeţ se efectuează lucrări de reabilitare şi şcolile urmează să obţină apoi autorizaţiile de funcţionare, însă numai în două dintre acestea lucrările nu vor fi gata până la începerea anului şcolar.

“Este vorba de şcoala din Rebrişoara şi de cea din Salva, însă procesul de învăţământ nu va fi afectat, elevii urmând să meargă în program normal la cursuri”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bistriţa-Năsăud, Monica Buboly.

Cele mai multe şcoli neautorizate din Bistriţa-Năsăud sunt în mediul rural, fiind vorba despre 132 de unităţi de învăţământ, în timp ce în oraşe numărul şcolilor neautorizate ajunge la 15.

40 de copii din cartierul Slătiniţa, situat la doar 5 kilometri de centrul Bistriţei, vor începe şcoala într-o clădire neautorizată din punct de vedere sanitar.

Geamurile sunt vechi, clădirea e şi ea la fel de veche, nu au unde să se spele pe mâini, iar toaletele sunt în fundul curţii, însă conducerea şcolii le pregăteşte o surpriză - o scenă pentru spectacole, la care muncitorii lucrează de zor pentru a o finaliza până la începerea anului şcolar.

"Şcoala nouă este închisă de vreo şase ani, de când s-a desfiinţat învăţământul gimnazial. Au pus termopane, cu un an înainte de a desfiinţa clasele şi de a-i duce pe copii la Bistriţa. Acum, de şase ani, stă închisă că e prea mare pentru cei 40 de copii care vin la şcoală. Se foloseşte vechea clădire, cu două săli de clasă pentru şcoală şi cu una pentru grădiniţă. Apă nu este în toată localitatea aşa că nici la şcoală nu e apă, iar toaletele copiilor şi ale profesorilor sunt capătul curţii", explică o femeie care locuieşte în zonă.

La Slătiniţa lucrările de igienizare sunt aproape finalizate, iar muncitorii asigură că şcoala va fi aranjată şi curată până la începerea noului an şcolar.

În plus, copiii vor avea parte de o surpriză, vor avea o scenă nouă, amenajată lângă clădirea unităţii de învăţământ unde îşi vor putea susţine spectacolele.

Dintre commune, cele mai mari probleme sunt înregistrate la Nimigea şi Chiochiş, comune care au câte opt şcoli fiecare, însă nici una nu a obţinut autorizaţia de funcţioare.

DOLJ:

Zeci de unităţi de învăţământ din judeţul Dolj încep noul an şcolar fără autorizaţie sanitară, din cauza lipsa apei curente şi a grupurilor sanitare aflate în curtea unităţilor şcolare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj, Lavinia Craioveanu, a declarat că, în urma controalelor efectuate în şcoli, s-a constatat că în proporţie de 90%, şcolile sunt pregătite să primească elevii, igienizările şi reparaţiile au fost realizate, în unele dintre şcoli există încă lucrări care se derulează.

Rămâne însă problema lipsei avizelor de funcţionare, atât cele emise de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj, cât şi cele emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), situaţie cu care se confruntă zeci de unităţi de învăţământ din judeţ.

„În ceea ce priveşte existenţa avizelor DSP, există un număr de şase unităţi cu personalitate juridică şi 45 de structuri care nu au aceste avize şi care nici nu le pot obţine deoarece toaletele nu sunt în incinta unităţii de învăţământ şi nu există apă curentă. Pentru aceste situaţii am înaintat, către primăriile localităţilor respective, adrese prin care le solicităm sprijinul şi, în măsura în care există posibilitatea, în exerciţiul financiar următor, adică în anul 2017, să fie luată în calcul investiţia în aceste toalete pentru ca şi şcolile respective să primească avize sanitare”, a declarat inspectorul şcolar general al ISJ Dolj, Lavinia Craioveanu.

Pe de altă parte, 33 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi 31 de structuri şcolare nu au primit avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă pentru funcţionare.

„Sunt câteva şcoli care au fost construite fie pe programe europene, fie din bugetul administraţiei locale şi care nu au primit aviz din diverse motive. De exemplu, este o grădiniţă pe care am inaugurat-o în această primăvară, la Desa. Înţeleg că nu a primit avizul, voi merge şi acolo să vedem exact despre ce este vorba, pentru că localul acela a fost construit pentru copii şi eu mă aşteptam ca, începând cu 12 septembrie, copiii să intre în clase”, a mai afirmat Lavinia Craioveanu.

Aceasta a mai precizat că, la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Dolj, sunt suficiente microbuze şcolare pentru transportul elevilor însă „în câteva dintre şcoli, până la această oră, aceste microbuze nu au verificarea tehnică”, inspecţia tehnică periodică urmând a fi efectuată până la începerea anului şcolar.

SIBIU:

Opt şcoli şi trei grădiniţe din judeţul Sibiu încep anul şcolar 2016 – 2017 cu latrină în curte, în vreme ce mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţ nu au efectuat lucrări, în ultimii cinci ani.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că opt şcoli şi trei grădiniţe încep anul şcolar 2016 – 2017 cu latrină în curte. Este vorba de Şcoala Primară Ştenia (structură la Şcoala Şeica Mare), Şcoala Gimnazială „Octavian Goga” Răşinari, cu Grădiniţa nr. 1 Răşinari şi Grădiniţa Poiana Sibiului, Şcoala Primară Metiş (structură a Şcolii din Mihăileni), Şcoala Gimnazială Jina, Şcolile Primare Zlatna şi Pelişor (structuri ale Şcolii Bârghiş), Grădiniţa şi Şcoala Bârghiş, Şcoala Gimnazială Bazna şi Şcoala Primară Glâmboaca (structură a Şcolii Avrig).

Totodată, în mai multe şcoli, grădiniţe şi licee din judeţul Sibiu nu au fost executate lucrări, în ultimii cinci ani, printre ele numărându-se şi unităţi de învăţământ din municipiul Sibiu, dar şi din municipiul Mediaş sau din alte oraşe.

Între unităţile de învăţământ cu probleme din municipiul Sibiu se numără Şcoala Gimnazială nr. 23, care are în subordine şi o grădiniţă. Potrivit unui raport transmis de ISJ Sibiu către Prefectură, pentru această şcoală, Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică a formulat o recomandare către conducerea unităţii în vederea „efectuării de demersuri pentru eliminarea riscului de îmbolnăvire şi accidentare a elevilor din cauza unei construcţii părăsite din curtea unităţii şcolare unde locuiesc oamenii străzii”.

DSP a formulat prescripţii şi către conducerea Grădiniţei cu program prelungit nr. 36 din municipiul Sibiu pentru a igieniza clădirea la exterior, către Şcoala Gimnazială 12, din Sibiu, pentru repararea exteriorului clădirii şi amenajarea curţii şcolii, către o şcoală din satul Rusciori, care nu e racordată la reţeaua de apă potabilă, dar şi către o grădiniţă din comuna Roşia, pentru monitorizarea „de control” a apei.

CLUJ:

Aproape 16% din obiectivele de învăţământ din judeţul Cluj nu au autorizaţie sanitară de funcţionare înaintea începerii anului şcolar, printre ele figurând o şcoală a cărei clădire are pereţii de lemn, degradaţi de o ciupercă, şi o grădiniţă cu acoperiş neetanş prin care plouă şi care avea şi scaune degradate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, Dorina Duma, a declarat, la şedinţa Colegiului Prefectural Cluj, că sunt unităţi neautorizate şi din cauza nefinalizării unor lucrări de reabilitare a unor clădiri degradate sau a problemelor existente la sistemul de încălzire sau de evacuare a deşeurilor.

„La nivelul judeţului Cluj avem, în total, 671 de obiective de învăţământ - şcoli, licee, grădiniţe, cantine, sală de sport, internate, ateliere, spălătorii, din care 565 de obiective (84,29%) au autorizaţie sanitară, iar 106 obiective (15,80%) nu au această autorizaţie. Motivul principal al neautorizării este lipsa apei curente şi a apei potabile în localităţile din mediul rural unde funcţionează aceste şcoli, astfel că unităţile nu pot fi autorizate. Alte motive ţin de nefinalizarea unor lucrări de reabilitare, grupuri sanitare necorespunzătoare sau de tip latrină, clădiri degradate, probleme existente la sistemul de încălzire sau evacuarea deşeurilor, în condiţiile în care nu există încheiate contracte de salubritate”, a spus Duma.

Potrivit acesteia, Grădiniţa cu program prelungit “Aşchiuţă” Cluj-Napoca nu a primit autorizaţie deoarece nu dispune de cabinet medical şi izolator şi lipsesc circuitele şi spaţii suficiente, la blocul alimentar, în timp ce la Liceul Tehnologic “Someş” Dej s-a constatat o clădire degradată, iluminat insuficient, instalaţii sanitare neetanşe şi curte neigienizată.

De asemenea, grădiniţa din satul Suceagu nu a fost autorizată deoarece nu are apă potabilă iar fosa septică era amenajată incorect, în clădire, în timp ce şcoala din satul Romeşul Rece - Uzină nu a primit autorizaţie pentru că avea o clădire insalubră, cu tâmplărie degradată şi iluminat insuficient.

“Şcoala din satul Măguri Bogdăneşti nu a fost autorizată sanitar deoarece avea clădirea cu pereţii de lemn degradaţi de o ciupercă, grup sanitar necorespunzător tip latrină, iluminat incandescent incomplet şi nu avea încheiat nici contract de salubritate. La grădiniţa din satul Guga, s-a constatat lipsa apei curente, grup sanitar necorespunzător tip latrină, acoperiş neetanş care a degradat pluvial tavanul din sala de grupă si corridor, împrejmuire incompletă, lipsă contract cu serviciul de salubritate, scaune degradate”, a precizat Dorina Duma.

PRAHOVA:

Conform ISU Prahova, în judeţ există 69 de unităţi de învăţământ care nu au avizul ISU sau autorizaţia de securitate la incendiu.

“Aceste unităţi de învăţământ, potrivit prevederilor legale, trebuiau să deţină astfel de documente. Au însă termen până la anul, pe 30 iunie, să depună documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Prahova, Raluca Vasiloae.

Conform DSP Prahova, în judeţ încă mai sunt elevi care învaţă în şcoli fără apă curentă sau vor folosi grupuri sanitare neigienizate

“Nu sunt autorizate şapte unităţi de învăţământ. La Şcoala din Lapoş, de exemplu, nu e apă curentă iar grupurile sanitare nu sunt igienizate. La Şcoala Ariceştii Rahtivani, sălile sunt subdimensionate, la Grădinţa din Izvoru – Proviţa de Sus, grupurile sanitare nu sunt racordate la apă, la Grădiniţa 38 din Ploieşti este înregistrată o supraaglomerare, iar la cea din Posada-Comarnic, nu există teren de joacă”, a declarat directorul DSP Prahova, Anca Dobrescu.

SUCEAVA:

În judeţul Suceava, potrivit datelor Direcţiei de Sănătate Publică funcţionează 777 de unităţi de învăţământ, dintre care 510 nu sunt autorizate sanitar, dintre acestea, 306 sunt grădiniţe, iar 204 sunt şcoli.

Între motivele pentru care unele unităţi, care au solicitat autorizaţie sanitară de funcţionare, nu au fost avizate sunt apa nepotabilă, care nu corespunde din punct de vedere chimic şi/sau bacteriologic, racodarea la reţele de apă neautorizate sanitar, lipsa grupurilor sanitare pentru elevi, preşcolari sau personal, lipsa spaţiului pentru păstrarea produselor alimentare oferite în cadrul programului „Laptele şi cornul“, lipsa circuitelor funcţionale la blocul alimentar şi spălătorii, în cazul unor grădiniţe cu program prelungit, lipsa spaţiului pentru activităţi în aer liber, mobilier vechi sau necorespunzător, precum şi funcţionarea unor grădiniţe cu program normal, în cursul după-amiezii.

Directorul adjunct al DSP Suceava, Cătălina Zorescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că de la începutul acestui an au fost autorizate sanitar 18 şcoli, iar alte 20 au primit asistenţă de specialitate de la DSP Suceava în vederea efectuării lucrărilor de reabilitare şi modernizare, urmând ca acestea să fie autorizate sanitar, la finalizarea acestor lucrări.

La secretariatul tehnic al DSP Suceava sunt înregistrate 30 de dosare ale unor şcoli la care urmează să fie efectuate lucrări de reabilitare şi modernizare.

ISJ Suceava a realizat o situaţie centralizatoare a investiţiilor necesare modernizării spaţiilor şcolare din judeţ şi îndeplinirii condiţiilor necesare autorizării acestora, iar costurile totale estimate pentru autorizare sunt de aproximativ 68 milioane lei pentru autorizare sanitară şi de aproximativ 15 milioane lei pentru autorizare ISU.