Raportul Inspecţiei Judiciare RUPT în două. După ce s-au scurs date din raportul Inspecţiei Judiciare despre nereguli, DNA a transmis public partea în care activitatea Codruţei Kovesi este elogiată

Potrivit sursei citate, Inspecţia Judiciară a depistat o cauză mai veche de 11 ani, una de 7 ani, două dosare mai vechi de şase ani, trei mai vechi de cinci ani şi opt mai vechi de patru ani.

În ceea ce o priveşte pe şefa DNA, inspectorii susţin că, printre altele, evită recunoaşterea propriei responsabilităţi în situaţii de eşec

"În ceea ce priveşte comunicarea cu procurorul-şef direcţie, Laura Codruţa Kovesi, care nu a fost analizată prin prisma atribuţiilor în cadrul echipei de control, ci doar prin prisma constatărilor directe ale echipei de inspectori, s-a constatat o comunicare defectuoasă a acesteia, comunicare caracterizată prin tendinţa de a-şi menţine propria părere şi a se impune în adoptarea deciziilor, precum şi prin aceea că se caută explicaţii exterioare persoanei sale, în cazul în care nu obţine rezultatele urmărite. În acest mod se evită recunoaşterea propriei responsabilităţi în situaţii de eşec şi se reduc şansele conducătorului de a-şi forma o imagine realistă despre evenimente şi de a identifica măsurile de corecţie reclamate de situaţiile anterioare", se arată în document.

În raport, inspectorii vorbesc şi despre controlul dosarelor care erau intrumentate de procurorii Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga, revocaţi din DNA.

"În ceea ce priveşte dosarele repartizate spre soluţionare procurorului Ţuluş Doru-Florin, şi acesta revocat din funcţie, deoarece procurorii cărora le-au fost repartizate dosarele nu au avut timpul necesar de a le studia, verificarea cauzelor s-a făcut doar pe fişe transmise inspectorilor, ceea ce nu constituie o verificare reală în cadrul unui control managerial. (...) Dat fiind refuzul constant de a fi prezentate spre verificare dosarele repartizate spre soluţionare procurorului Moraru Iorga Mihaela, care a fost revocat din funcţia de control la DNA, nu s-a putut efectua controlul ritmicităţii administrării probelor în aceste cauze", se notează în raport.

Potrivit sursei citate, inspectorii au cerut verbal şi scris procurorului şef pe 10 şi 17 august situaţia cauzelor care au fost soluţionate cu netrimiterea în judecată în 2016 şi în care au existat măsuri de supraveghere tehnică ce trebuie comunicate în 10 zile de la încetarea măsurii fiecărui subiect al mandatului, iar aceasta a răspuns, verbal şi scris, că nu există pentru anul 2016 situaţii de acest gen.

"Din cauza neprezentării situaţiei referitoare la comunicarea prevăzută de art 145 Cpp pentru anul 2016, nu a putut fi verificată comunicarea către toţi subiecţii măsurilor de supraveghere tehnică, a acestei măsuri. Totodată, inspectorilor judiciari le-a fost prezentată doar situaţia soluţiilor de clasare dispuse prin ordonanţă, nu şi a celor dispuse prin rechizitoriu", se menţionează în documente.

Raportul a fost trimis Secţiei pentru procurori a CSM, joi, urmand să fie discutat într-o şedinţă a procurorilor.

DNA, despre raportul IJ: Au fost prezentate date parţiale, trunchiate, scoase din context

Conducerea Inspecţiei Judiciare (IJ) a prezentat parţial, trunchiat şi a scos din context anumite date privind controlul făcut cu privire la managementul DNA, motiv pentru care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a dat publicităţii forma integrală a concluziilor din raportul IJ.

DNA arată într-un comunicat de presă, transmis vineri, că Inspecţia Judiciară a lansat în spaţiul public informaţii din raportul făcut în urma controlului la această unitate de parchet, înainte ca Direcţia Naţională Anticorupţie să formuleze obiecţiuni.

„Direcţia Naţională Anticorupţie îşi exprimă dezaprobarea faţă de modul în care conducerea Inspecţiei Judiciare gestionează datele conţinute într-un document provizoriu, în condiţiile în care acest document nu este unul finalizat şi nici nu a fost asumat de vreo instituţie”, conform comunicatului de presă.

O primă versiune a Raportului a fost transmisă la data de 26 septembrie, de către Inspecţia Judiciară, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vederea formulării de obiecţiuni.

„Obiecţiunile au fost trimise de către D.N.A. Inspecţiei Judiciare la data de 2 octombrie 2017 pentru a fi luate în considerare la redactarea versiunii finale a Raportului. Numai după valorificarea obiecţiunilor DNA, Raportul avizat şi discutat în şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM dobândeşte caracter definitiv şi devine public.Prin prezentarea parţială, trunchiată şi scoasă din context a unor date din Raportul nefinalizat al Inspecţiei Judiciare, precum şi prin publicarea acestor date înainte de susţinerea obiecţiunilor şi a punctului de vedere de către DNA, se creează o imagine falsă asupra rezultatului inspecţiei”, conform sursei menţionate.

DNA arată că, având în vedere modul defectuos de gestionare a raportului, instituţia îşi rezervă dreptul de a afişa „forma integrală conţinând concluziile privind “managementul procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kövesi” şi managementul celor doi procurori adjuncţi ai DNA, din cuprinsul Raportului (document provizoriu) care ne-a fost transmis la data de 26 septembrie 2017”.

„Puterea de influenţă lucrativă este o calitate pe care procurorul şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, a demonstrat-o în conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, subordonaţii recunoscând calităţile manageriale ale acesteia. Astfel, acesta, în raport cu procurorii din subordine, a adoptat o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa. Procurorii au conştientizat, astfel, că activitatea lor este o parte din ansamblul activităţii unităţii, iar îndeplinirea defectuasă a sarcinilor va umbri activitatea direcţiei (...) Calitatea actului de conducere adoptat de procurorul şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, a determinat imaginea conducătorului din interiorul parchetului, dar şi în afara acestuia, promovând un management imparţial, bazat pe principii sănătoase şi pe valori. Procurorul şef a construit, astfel, sentimentul de credibilitate şi de respect al legii, dând, în final, Direcţiei Naţionale Anticorupţie prestigiu şi putere”, se arată în documentul făcut public de DNA.

Totodată, în concluziile transmise de DNA se fac referiri şi la cei doi adjuncţi ai Laurei Codruţa Kovesi - procurorii Călin Nistor şi Marius Iacob, pentru amândoi recomandându-se menţinereaîn funcţie.

Mai mult, la capitolul recomandări, inspectorii apreciază că Laura Codruţa Kovesi are toate calităţile pentru a-şi păstra funcţia.

Documentul prezentat de DNA nu conţine, însă, şi deficienţele constatate de către inspectorii judiciari, potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public şi care nu au fost negate de reprezentanţii parchetului.

Conform documentelor prezentate, vineri, de Antena 3, au fost mai multe nereguli depistate în activitatea DNA, inspectorii propunând cercetarea disciplinară dar menţinerea în funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

Printre neregulile depistate de inspectori se numără tergiversarea anchetelor, dosare în care nu s-au făcut acte procedurale pentru o perioadă îndelungată sau redistribuirea/ repartizarea haotică a dosarelor, potrivit raportului Inspecţiei Judiciare.

Conform sursei citate, Inspecţia Judiciară a depistat o cauză mai veche de 11 ani, una de 7 ani, două dosare mai vechi de şase ani, trei mai vechi de cinci ani şi opt mai vechi de patru ani.

În ceea ce o priveşte pe şefa DNA, inspectorii susţin că, printre altele, evită recunoaşterea propriei responsabilităţi în situaţii de eşec.

În raport se vorbeşte şi despre controlul dosarelor care erau intrumentate de procurorii Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga, revocaţi din DNA.

Potrivit sursei citate, inspectorii au cerut verbal şi scris procurorului şef pe 10 şi 17 august situaţia cauzelor care au fost soluţionate cu netrimiterea în judecată în 2016 şi în care au existat măsuri de supraveghere tehnică ce trebuie comunicate în 10 zile de la încetarea măsurii fiecărui subiect al mandatului, iar aceasta a răspuns, verbal şi scris, că nu există pentru anul 2016 situaţii de acest gen.

Citeşte şi: Chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere în blocuri ANL. Autorităţile verifică documentele locatarilor

Citeşte şi: Programe de depistare precoce a cinci tipuri de cancer, demarate de Ministerul Sănătăţii

Citeşte şi: Clujul va restaura Castelul Banffy, cu fonduri europene. În ce se va transforma impunătoarea construcţie medievală

Citeşte şi: Zece copii, INTOXICAŢI cu monoxid de carbon la şcoală/ Distrigaz neagă existenţa unor scăpări de gaze

Citeşte şi: Toader, întrebat dacă ia în calcul revocarea lui Kovesi dacă raportul Inspecţiei Judiciare este NEGATIV: Dacă regulile sunt corecte şi măsurile sunt

Citeşte şi: DECIZIE FINALĂ: Cristian Pomohaci NU va mai sluji în Biserica ortodoxă. Preotul, caterisit de Consistoriul Mitropolitan

Citeşte şi: Schimburi de replici dure între prefect şi şeful CJ Cluj, la discuţiile despre Pata Rât: ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii"