Interlopul Ioan Clămparu rămâne cu condamnarea de 25 de ani închisoare

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că instanţa a respins contestaţia lui Ioan Clămparu, iar interlopul rămâne cu condamnarea de 25 de ani de închisoare, dată în luna septembrie de Tribunalul Alba.

Contestaţia lui Ioan Clămparu la decizia Tribunalului Alba s-a judecat marţi, însă instanţa a rămas în pronunţare, decizia fiind definitivă.

Astfel, Clămparu rămâne cu 25 de ani de închisoare, la care se adaugă o amendă în valoare de 50.000 de lei.

Interlopul a solicitat, în ianuarie 2017, contopirea pedepselor primite în România, Spania şi Italia.

Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri interlopi, a fost adus în România, în aprilie 2015, după condamnarea definitivă, în Spania, la 20 de ani de închisoare, având şi o pedeapsă de 13 ani închisoare dispusă în 2011, de instanţa supremă.

Ioan Clămparu a fost condamnat şi în Spania, la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism - pedeapsa maximă solicitată de procurori - de o instanţă din Madrid, însă acesta a atacat decizia şi a obţinut o pedeapsă cu zece ani mai mică, el având o condamnare şi în România, pentru fapte similare, de 13 ani de detenţie.

Clămparu a fost condamnat pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii.

În februarie 2011, Ioan Clămparu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsă, la 13 ani de detenţie. În septembrie 2011, Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în condiţiile în care era căutat de autorităţile judiciare române de opt ani. Liderul interlop, deferit justiţiei în lipsă de către Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat atunci în custodia autorităţilor din Madrid, după ce a fost prins în urma unei ample acţiuni de filaj.

Ioan Clămparu mai avea o condamnare, dată în 2008, de o instanţă din Milano, la 18 ani de închisoare.

Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva reţelei de crimă organizată coordonată de el, potrivit rechizitoriului DIICOT.

La începutul lunii iulie 2011, peste o sută de persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni globale de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoşi fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind şi românul Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane. Anchetatorii au vizat 29 de ţări şi 450 de persoane suspectate de infracţiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.

Ioan Clămparu - considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi - s-a aflat pe lista celor mai căutaţi 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi şi hoteluri din Marea Britanie. El era acuzat că a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania.