Video INTERVIU: Clarke: Firmele britanice din România au ceva probleme cu justiţia, dar constatăm progrese

Rep.: Domnule ministru, cum se transferă toate aceste probleme, toate aceste neajunsuri către companiile britanice care fac afaceri în România? Vă întreb asta pentru că ştiu că v-aţi văzut deja cu unii dintre cei mai importanţi politicieni români - ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi preşedintele României, Traian Băsescu - dar şi cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În plus, ştiu că v-aţi întâlnit cu câţiva importanţi manageri britanici care conduc afaceri în România.

K.C.: Am avut o întâlnire extrem de bună cu omologul meu român, ministrul Justiţiei. Are entuziasmul pe care şi eu, în Marea Britanie, îl am în nevoia de a mă asigura că guvernarea, sistemul comercial şi instanţele noastre sunt cât mai ferite de corupţie, lucru care este, de altfel, de datoria oricărui guvern.

M-am întâlnit, e-adevărat, şi cu câţiva oameni de afaceri britanici. Nu o să dau nume, căci discuţiile au fost confidenţiale. Unul dintre ei chiar mi-a spus că este aici de doi ani şi că nu a avut niciodată vreo problemă: nu a avut nicio dificultate legată de corupţie, nu a văzut vreun indiciu legat de vreo faptă de corupţie. Niciunul dintre ceilalţi nu mi-a putut spune că s-a lovit direct de problema corupţiei. Cu toţii însă cred că lucrurile sunt mai bune acum decât erau atunci când au venit aici.

Simplificând, cu toţii s-au declarat surprinşi de modul în care funcţionează uneori fie instanţele, fie sistemul de contractare, de licitaţii. Însă cred că şi românii văd aceleaşi lucruri, au acelaşi păreri şi cred că toată lumea înţelege că este o idee bună ca Guvernul să facă presiuni în direcţia asta, să rezolve lucrurile astea şi să se asigure că eficienţa sistemului judiciar creşte şi că, în final, vom avea de-a face cu un nivel de integritate totală.

Le mulţumesc celor trei (Cătălin Predoiu, Traian Băsescu şi Mugur Isărescu, n.red.) pentru timpul pe care mi l-au acordat, am avut nişte conversaţii foarte plăcute cu toţi trei.

Am avut mai degrabă discuţii despre sistemul judiciar, fără legătură cu mediul de afaceri. Desigur, am discutat puţin şi cu guvernatorul băncii centrale, care nu are nicio legătură cu sistemul judiciar, nu asta este menirea unui guvernator de bancă centrală. Ceilalţi doi însă au fost mai mult decât dispuşi să discute despre problemele sistemului judiciar. În cazul ministrului român de Justiţie, cel mai important aspect vizat de discuţie a fost modul în care am putea coopera, la nivel tehnic, de experţi, pentru a dezvolta noi abordări, noi politici anti-corupţie.

Şi preşedintele a fost mai mult decât dispus să discute despre aceste lucruri şi, evident, îşi doreşte să rezolve această problemă (a corupţiei, n.r.). Presupun că fiecare român vrea ca acesta să nu mai fie subiect de discuţie atunci când vine vorba despre România. Deci da, sunt încrezator.

Rep.: Puteţi spune că aţi primit garanţii ferme de la cei doi oameni politici că vor încerca să rezolve aceste probleme?

K.C.: Da, am văzut voinţa politică de a rezolva aceste problem legate de corupţie. Opiniile pe acest subiect au fost exprimate, iar voinţa politică s-a manifestat.

Nu doar ministrul Justiţiei, ci şi preşedintele a subliniat importanţa recent adoptatelor legi, care au menirea de a întări sistemul (codurile civil şi penal, n.red.). Totodată, preşedintele s-a declarat deranjat de terminologia folosită în cel mai recent raport al Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi a reacţionat la acest fapt, ca preşedinte al României. Nu a evitat însă acest subiect, am discutat despre asta. A simţit nevoia să sublinieze faptul că o serie de legi importante au fost adoptate recent. La discuţia cu preşedintele a participat şi ministrul de Justiţie şi aş spune că au încercat să mă impresioneze, arătându-mi voinţa politică pentru cooperare, pentru progres.

Rep.: Domnule ministru, v-aţi investi banii în România de astăzi?

K.C.: Ca ministru nu am voie să investesc. Modestele mele economii le-aş pune însă în mâinile cuiva priceput. Dacă vreţi să vă răspund sincer, atunci când eram în opoziţie şi aveam voie să investesc, am făcut-o, însă nu am ales România. Înainte însă de a investi în România, mi-ar plăcea foarte mult să vin aici şi să petrec mai mult timp. Însă, pentru a investi aici, aş avea nevoie de o cercetare, de o observare mai atentă decât îmi poate oferi o vizită-fulger de ministru.

Atunci când am fost în opoziţie am lucrat pentru companii care fac afaceri în România. În Marea Britanie ai voie să faci afaceri când eşti în opoziţie. Am constatat atunci că, de fapt, România este o piaţă foarte bună.

Mă întrebaţi dacă aş fi un investitor interesat de ţara dumneavoastră, de piaţa românească? Vă răspund că da, aş fi. Chiar comentam cu unul dintre oamenii de afaceri cu care am luat prânzul despre potenţialul enorm al ţării dumneavoastră. Dacă ai căuta o piaţă europeană care ar trebui să crească foarte rapid şi care are zone destul de subdezvoltate comparativ cu standardele europene, despre care te aştepţi să decoleze pur şi simplu, dat fiind că românii încep să consume din ce în ce mai mult, aş spune că aici le găseşti. Depinde în ce afacere aş fi implicat. Dar, dacă aş fi un investitor, aş căuta România. Vechile economii europene cresc mult mai lent în aceste vremuri, potenţialul de creştere este acum în noile pieţe. Poţi să trăieşti bine în comerţul internaţional, în afaceri, dacă identifici o piaţă în care produsul sau serviciul pe care-l oferi este subdezvoltat. Şi cred că s-ar putea ajunge şi aici la o economie de tip britanic sau francez, sau american, în, să zicem, zece ani. Regula este că cine intră primul pe o astfel de piaţă o va duce bine.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE