Video INTERVIU - Cseke: E o problemă de mentalitate. Vrem servicii ca în Vest, dar cu regulile de la noi

Rep.: Dacă locaţiile rămân la distanţele despre care vorbim, atunci pacientul va fi în continuare plimbat.

C.A.: Nu, dar la Iaşi rămân acelaşi spaţii, dar....

Rep.: Pacientul va fi plimbat, numai că nu-i mai dau bilet de trimitere.

C.A.: Nu. Deci nu va fi plimbat, pentru că secţiile de ortopedie, chirurgie vasculară, plastică şi toxicologie de la Spitalul Sf. Ioan vor fi mutate la Spitalul Sf. Spiridon. Asta şi vă spuneam. Comasarea nu înseamnă că doar am unit partea administrativă, vor fi reaşezări de secţii, exact ca să nu mai plimbăm pacientul. Şi unii vor rămâne numai cu anumite secţii, alţii vor rămâne cu alte secţii. La Spitalul Sf. Ioan şi la Spitalul Sf. Spiridon avem trei-patru secţii care se regăsesc în ambele spitale. Deci este necesar acest lucru. Ajunge să am acea secţie pe o singură clădire, într-un singur spaţiu şi restul să le reaşez pe un circuit al pacientului. Deci comasarea la Iaşi asta va însemna un pas doi. Şi aicea există deja o strategie făcută pe judeţul Iaşi şi vor primi şi resurse financiare pentru treaba asta, le-am discutat la Iaşi. Nu va fi nicio problemă. Deci o comasare de genul ăsta nu înseamnă numai că scăpăm de câţiva manageri. Exact asta înseamnă: reaşezăm nişte secţii pe circuitul funcţional al pacientului.

Rep: Sunt prea mulţi doctori pentru un singur spital.

C.A.: Da, s-ar putea să fie foarte mulţi. Exemplele de la Oradea şi de la Arad arată că din două secţii trebuie făcută o singură secţie şi mai trebuie redus numărul de paturi, pentru că avem nişte secţii umflate ca număr de paturi. Sigur, cu supărare din partea personalului medical, recunosc acest lucru, că nu este un proces uşor. Dar lucrurile trebuiesc reaşezate pentru că impresia mea este că în unele locuri s-au creat secţii şi număr de paturi doar pentru că fiecare şi-a dorit un teritoriu al lui. O să se supere unii medici, dar eu cred că este un fenomen prezent în foarte multe spitale. Fiecare şi-ar dori să aibă secţia lui, compartimentul lui.

A, sigur o să fie o problemă! Şi să ştiţi, dacă-i întrebaţi pe primarii din cele trei judeţe, o să vi se confirme că e o problemă extraordinară care a izbucnit - cine rămâne şeful secţiei unificate.

Rep.: Mă întorc la Bucureşti. Faceţi o secţie exterioară cu 400 de paturi a unui spital de urgenţă. Este iraţional.

C.A.: Cine a spus că e cu 400 de paturi?

Rep.: ORL (Spitalul Hociotă) adus la urgenţă (SUUB). Creez o secţie ORL a Spitalului Universitar de Urgenţă, care sigur are nevoie de 30 de paturi cel mult. Eu am 400 în Institutul Hociotă. Ce fac cu restul? Ce fac cu doctorii? Aţi spus că nu va pleca nimeni din sistem.

C.A.: Aşa e.

Rep.: E exclus să nu plece, domnule ministru...

C.A.: Deci niciun medic, niciun personal din mediul sanitar, asistente, deci personal mediu sanitar nu va pleca decât dacă doreşte să plece din sistem, pentru că noi o să oferim posturi la celelate spitale.

În principiu, în momentul în care ai o problemă de lipsă de personal, încerc să concentrez măcar locaţii sau spitale mai puţine. Dar măcar acolo să ai tot ce ceea ce este necesar. Încă o dată, impresia mea este că noi câteodată păcălim pacientul. Are impresia că intră într-un spital şi are tot ce-i trebuie, n-are cum să aibă tot ce-i trebuie dacă acolo nu există niciun medic, nu datorită fenomenului. Dar dacă n-ai linie de gardă...

Rep.: Corect. Vorbesc de celelalte, discutăm de mamuţii care se comasează. Aţi spus că reprezintă doar 5%. Dar aceşti 5% pot avea angajaţi în sistem cât două judeţe. Şi atunci nu pot să înţeleg ce se va întâmpla...

C.A.: Va trebui făcută o analiză în cadrul acelei noi structuri, ce este necesar şi ce nu este necesar. Haideţi să vă dau un exemplu, nu vreau să-l transpuneţi la Hociotă sau la alt caz! La Maternitatea din Oradea s-au unificat anumite secţii şi s-a constatat că, în urma unificării şi activităţii, unii medici nu au o activitate foarte complexă, ca să mă exprim reţinut. S-a făcut o analiză în ceea ce priveşte numărul de pacienţi trataţi de fiecare medic. Pe maternitate poate e mai uşor, pe ginecologie-obstetrică e mai uşor. Sigur, la investigaţii mai complexe e mai greu. Şi s-a făcut o asemenea comparaţie din care a reeşit că cel mai bun medic, dacă vreţi cel mai iubit de pacienţi, căruia i se adresau cei mai mulţi pacienţi, aducea acelui spital lunar 1,5 miliarde de lei vechi.

Sigur este un medic foarte iubit, excepţional ş.a.m.d. Şi erau câţiva medici care erau la câteva sute de milioane de lei, cam aceasta era media, pe lună. În schimb, erau, dacă vreţi, în capătul listei mai jos câţiva medici din care ultimul medic înţeleg că aducea, din ceea ce profesa în acel spital, 16 milioane de lei, care înseamnă nici jumătate din salariul lui. Ori, făcând o asemenea listă, o asemenea analiză, în urma unificării şi a indicatorilor de utilizare, s-a întrerupt contractul de colaborare cu patru medici din Maternitatea din Oradea, care îşi pot găsi loc de muncă la alte spitale de genul acesta.

Eu atunci când spun că ar fi necesar să întroducem o salarizare pe baza performanţei, de exemplu, mă refer la asemenea situaţii, pentru că trebuie să încerci să dai medicului care produce mai mult. Sună ciudat puţin în domeniul medical. Trebuie să-i dai o salarizare mai bună pentru că are o experienţă, este mai iubit de pacienţi, accesul este mult mai amplu către el faţă de un alt medic.Trebuie să facem o asemenea diferenţiere. Că ne place că nu ne place, asemenea diferenţere există în sistem.

Rep.: Vă întrebam dacă, odată descentralizate spitalele, puteţi impune autorităţilor locale o nouă schimbare, respectiv transformarea lor în cămine de bătrâni sau comasarea unităţilor sanitare.

C.A.: În ceea ce priveşte partea de reprofilări, aici avem o listă pe care sigur o s-o mai discutăm, pentru că sunt, evident, observaţii. Observaţiile principale sunt, v-am spus: "nu în judeţul meu, nu în localitatea mea, dincolo".

Dar la 1 aprilie intră în vigoare un nou contract-cadru de furnizare de servicii medicale în sistem pentru următorii doi ani. Până la 1 aprilie, noi trebuie să avem o reţea spitalicească oarecum clarificată şi am oferit posibilitatea acestor spitale de a intra într-un program guvernamental de finanţare de la bugetul de stat, pe cămine de bătrâni, ceea ce nu s-a făcut în 20 de ani în România.

Şi există o cerere extraordinară pentru cămine de bătrâni, există şi posibilitate de transformare în centre de permanenţă, care este tot o instituţie finanţată sau formă finanţată de către stat, de către Ministerul Sănătăţii.

Deci există mai multe posibilităţi, dintre aceste posibilităţi autorităţile locale pot alege în ce doresc să se reprofileze. Sigur, există şi soluţia că nu vor să se reprofileze. Eu, minister şi eu, guvern nu pot să impun autorităţii locale care are managementul şi clădirea respectivă. Doar că, după evaluarea mea, aceste unităţi sanitare nu pot funcţiona în actualul cadru ca şi unităţi sanitare şi nu vor primi finanţare de la 1 aprilie pe actuala structură ca şi spital.

Rep.: Toate 71?

C.A.: Toate cele care se vor regăsi în anexa Hotărârii de Guvern. Deocamdată avem un proiect, sigur sunt 71. Sau există posibilitatea, care, înţeleg din opinia multor primari, că spre asta se tinde, că bugetul local este dispus să preia această finanţare. Nu este niciun fel de problemă. Mai sunt exemple în lume unde spitale care, din punct de vedere al autorităţii centrale n-ar trebui să se regăsească în sistem, nu s-au închis, nu s-au reprofilat, pentru că autoritatea locală susţine prin bugetul local funcţionarea acelui spital. Dar eu cred că era obligaţia ministerului de a da o evaluare pe ce înseamnă reţeaua spitalicească. E mult mai corect, chiar dacă e dureros, e mult mai corect să-i spui cetăţeanului "acestea sunt spitalele în care ai şanse de a fi tratat", decât să-i creezi iluzia că intri acolo şi primeşti ceea ce aştepţi.

Rep.: Câţi angajaţi sunt în aceste 71 de spitale?

C.A.: Noi am făcut o evaluare numai pe personalul medical şi acesta se ridică la 794 de medici şi 2.533 de asistenţi medicali, care, aşa cum am spus în discuţiile cu sindicatul Sanitas, ei vor fi menţiunuţi în sistem, adică li se va oferi un alt post la un alt spital.

Rep.Cât pesonal aveţi în cele 111 spitale care sunt propuse pentru comasare?

C.A.: Nu am făcut o evaluare. Nu s-a făcut o evaluare pe numărul de personal. Dacă îmi permiteţi să revin puţin la partea cu descentralizarea şi cu autorităţile locale, deci Guvernul şi ministerul, deci Guvernul nu va da şi ministerul nu va aproba nicun fel de act normativ prin care să impună de sus vreo comasare sau vreo reprofilare. Nici în proiectul de Hotărâre de Guvern cu reprofilarea în cămine de bătrâni. Este o posibilitate oferită autorităţilor locale. Nici la comasare nu vom spune că spitalul cutare trebuie să se comaseze cu spitalul cutare, nu...

Rep.: În Hotârea de Guvern, la Iaşi spune că se comasează ...

C.A.: Da, dar acolo e vorba de spitale ale Ministerului Sănătăţii, deci acolo avem atribuţii legale. În ceea ce priveşte spitalele autorităţilor locale, noi am făcut o evaluare şi propunem un model de eficientizare a activităţii. Eu n-o să spun, n-o să dăm noi o Hotărâre de Guvern sau o Ordonanţă de Urgenţă, pentru că am încălca principiul autorităţii locale, în care să spunem că se comasează. Am oferit un model de eficientizare, poate fi preluat, aşa cum unele judeţe l-a preluat, cele trei şi pot fi alte judeţe care vor spune: "Domnule, noi nu dorim acest model de eficientizare!". Nu vă doriţi acest model de eficientizare, nu este nicio problemă, nu pot să impun acest lucru pentru că, încă o dată, înţeleg din atitudinea lor că spitalele funcţionează foarte bine. Nu sunt arierate, nu sunt probleme, pacienţii sunt mulţumiţi, eu asta am înţeles din atitudine. Informaţiile mele din păcate nu sunt în acest sens, dar poate voi fi lămurit că într-adevăr este aşa.

Rep.: Dar, indiferent de argumente, de la 1 aprilie nu mai primesc bani pentru ca aceste 71 de unităţi să funcţioneze în ideea de spital, ci numai pe reprofilare.

C.A.: Pe reprofilare în mod cert. Cele care sunt propuse la reprofilare le considerăm, nu mai pot funcţiona ca spitale.

Rep.: Ar fi posibil să reveniţi asupra deciziilor?

C.A.: Punctual sunt discuţii, nu neg că de trei zile autorităţile locale, instituţia prefectului, sigur trimit memorii ş.a.m.d. şi punctual se va putea discuta în perioada următoare pe fiecare spital. Dar refuz această atitudine de a spune: "Vrem reformă, dar nu la noi, ci la vecinul, în judeţul limitrof, în localitatea cealaltă, nu la noi în judeţ, pentru că la noi toate merg bine". Şi foarte mulţi care îşi dau cu părerea spun acest lucru. Unindu-le, îţi dai seama că nu trebuie să faci aproape nimic, pentru că o mulţime de judeţe spun: "Nu la mine, nu la Neamţ ci la Bacău, nu la Hunedoara ci la Sibiu". Şi uite aşa ne trezim că nu trebuie să facem nimic şi totul funcţionează perfect.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE...