Video INTERVIU | Dr. Ion Bogdan Codorean: Nu m-am gândit să plec din ţară. România face parte din mine

Despre exodul cadrelor medicale în exteriorul ţării dr. Ion Bogdan Codorean a declarat că: “Nu doar salariile îi fac pe medici să rămână afară. Este vorba de un întreg sistem de promovare, un sistem în care să poţi să lucrezi la cel mai înalt nivel oriunde ai fi ... şi dacă lucrezi într-un sat, într-un orăşel, tu acolo ai absolut tot ce au şi cei dintr-un oraş foarte mare…. În România acum din punct de vedere medical ca tehnologie suntem, cred, la nivel cu orice ţară din Europa dar din păcate numai în câteva centre, nu în toată ţara. ”

Legat de cazul falsului chirurg italian, Matteo Politi, dr. Ion Bogdan Codorean a spus că : “Sunt foarte mulţi medici care vin să ceară dreptul de a lucra în România şi e foarte greu să-i verifici pe toţi, trebuie cineva dedicat care să facă aceste investigaţii. Escroci or să fie tot timpul .. acum vreo 20 de ani la Timişoara, venea şi opera tot aşa un mare profesor din Italia care s-a dovedit tot la fel că nu era nici măcar medic…”

Redăm intergral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX şi Gândul.info de Dr. Ion Bogdan Codorean:

Reporter: Ce aţi pierdut şi ce aţi câştigat practicând de peste 20 de ani profesia de medic?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Nu pot să spun că am pierdut ceva dar de dedicat foarte mult timp, da! De câştigat am câştigat faptul că fac, cred eu, cea mai frumoasă meserie şi o meserie care îmi place foarte mult şi nu am pierdut, am câştigat până acuma.

Reporter: Care sunt cele mai mari realizări în profesie?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Nu aş putea să numesc una pentru că sunt realizările pe care le ai pas cu pas, de când iei rezidenţiatul, iei specialitatea, faci prima operaţie, prima operaţie la care visai totdeauna s-o faci, primii pacienţi care îşi mulţumesc pentru operaţia pe care ai facut-o. Fiecare pacient care-i bine după operaţie sau după ce vine la mine în cabinet e o realizare pentru mine. Nu pot să zic că e o realizare mai mare ca cealaltă. Sunt etape şi sunt lucruri care fiecare în parte înseamnă câte o realizare.

Reporter: Aţi pomenit de prima operaţie, ce-aţi simţit când aţi operat prima dată?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Stiţi cum e în chirurgie?! Faci operaţiile treptat, adică mai întâi eşti rezident, stai lângă un medic specialist, îl ajuţi, îi depărtezi, pe urmă te lasă după o perioadă să coşi tu plaga sub supravegherea lui, după care te lasă pe tine să faci o incizie, fiecare lucru… Ţin minte că eram bucuros când coseam ori eram şi mai bucuros când făceam incizia la piele, aşa că atunci când faci prima operaţie practic nu realizezi că, cum să zic, nu e aşa un şoc că o faci, că tu ai mai făcut operaţia de foarte multe ori dar pe bucăţele. Dar simţi, ai o senzaţie de asta de împlinire, de bucurie când ştii că ai făcut tu tot de la cap la cap şi că tot ce se întâmplă cu acel pacient ţi se datorează. Dar e şi o responsabilitate foarte mare trecerea asta de la rezident la specialist când tot ce faci depinde numai de tine.

Reporter: Cât timp munciţi şi cât timp vă pregătiţi pe zi pentru profesie?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Hai să zicem în medie 14-15 ore pe zi. Acum nu vorbim de sâmbătă şi duminică dar media pe toată săptămâna cu tot cu pregătire, păi cam de muncă cam 12 ore în medie pe zi. Iar cu cititul revistelor, articole care apar noi, deci pregatirea încă să zicem câteva ore bune dar majoritatea în weekend, în timpul săptămânii nu prea mai apuc. Deci o medie cred că ar fi pe undeva pe la 14-15 ore pe zi.

Reporter: Nu este mult pentru un medic să lucreze 12 ore pe zi?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Păi nu, e greu să munceşti mai puţin. Pentru că noi nu doar operăm noi consultăm, stabilim diagnostic, după aia operăm, după aia vin pacienţii la control. N-ai ce să faci, eşti…intri într-o morişcă din care n-ai cum… adică nu poţi să zici “astazi ma opresc la trei”! Ce faci cu pacienţii care îţi vin la control sau pacienţii care vor să vină la tine la consultaţie sau cu operaţiile pe care le-ai programat?! Apar urgenţe! Eu programez, să zicem, mâine fac 5 operaţii sau poimâine dar când vine o urgenţă trebuie să o pun să fac şi această operaţie, deci nu poţi să zici am program de 6 ore, e imposibil!

Reporter: În ce stă/constă puterea dumneavoastră ca om şi ca medic, unde vă găsiţi forţa?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Eu cred că cel mai mare noroc, vorbesc profesional acum, pe care cineva poate să-l aibă, este să facă meseria care îi place, meseria pentru care e făcut. Sunt mulţi oameni care îşi descoperă întâmplător vocaţia. Dacă faci ceea ce îţi place şi faci cu bucurie, atunci eu cred că de aici vine puterea de a munci şi de a nu simţi oboseala. Pentru mine nu e, cum să zic eu, o corvoadă să mă duc la serviciu, ăsta-i cel mai important lucru, adică eu când mă trezesc dimineaţa sunt bucuros că mă duc la cabinet şi la spital şi de aici cred că vine totul.

Reporter: Care a fost cea mai frumoasă zi pe care aţi trăit-o în carieră?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Zile frumoase, din fericire, asta e meseria, sunt în fiecare zi. Când mă sună un pacient de pe pârtie şi îmi spune: “uite, domnu’ doctor, am atâtea luni de la operaţie şi schiez”, când mă sună un sportiv: “domnu’ doctor am dat primul gol” ! Acum în weekend am fost invitat la balet pentru că am operat acum un an şi ceva, o balerină, pe care am rugat-o ca atunci cand devine prim balerină să mă invite la spectacol şi saptamana trecută m-a sunat şi m-a invitat la spectacol, eh, asta este o bucurie.

Reporter: Ce consideraţi că este extraordinar în viaţa dumneavoastră?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Totul! În fiecare zi sunt mulţumit şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru ce pot să fac şi ce fac în fiecare zi!

Reporter:Care sunt cele mai mari şanse pe care le-aţi primit în viaţă?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Cred că şansele se ivesc tot timpul. Numai noi trebuie să le observăm. Sunt multe. Eu am încercat, am vrut să fac dintotdeauna ortopedie, am avut noroc că s-a scos ortopedie la examen, am avut noroc că am putut să aleg ortopedia, după care stagiile pe care le-am făcut eu prin străinatate, tot, fiecare … în viaţă, ştiţi cum e, eşti la nivelul ăsta, ai zece drumuri în care să te duci, îţi alegi un drum. Eu cred că fiecare alegere pe care am făcut-o a fost o şansă pe care am avut-o şi de care am profitat, să zic aşa.

Reporter: Care sunt oamenii cei mai importanţi din viaţa dumneavoastră?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Familia, bineînţeles! Părinţii, soţia, copiii, fratele! Familia! Şi pe urmă, bineînţeles, în plan imediat prietenii apropiaţi.

Reporter: Ce înseamnă familia pentru dumneavoastră?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Viaţa din afara spitalului, să zic aşa! Cu familia, cu cei din familie, poţi să vorbeşti, te sfătuieşti, ai o problemă, nu, cu ei discuţi! Familia înseamnă copiii, fără de care viaţa nu are niciun sens!

Reporter: De ce aţi ales să profesaţi în România şi să faceţi cercetare în România, pentru că puteaţi pleca?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Niciodată nu m-am gândit să plec din ţară, deci niciodată. Am avut la un moment dat nişte şanse oportunităţi, am fost invitat să rămân în anumite ţări şi să lucrez acolo în condiţii bineînţeles mult mai bune la momentul acela faţă de ce aveam eu, dar aşa cum am ştiut întotdeauna că o să ajung medic aşa am ştiut întotdeauna că o să profesez în România. Nici nu mi-a trecut prin cap să plec din ţară.

Reporter: Ce credeţi că ar opri exodul cadrelor medicale în exteriorul ţării?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Aici e foarte mult de mers. Aici e foarte mult de discutat. Pentru că nu doar salariile îi fac pe medici să rămână în afara ţării. Este vorba de un întreg sistem de promovare, un sistem în care poţi să lucrezi la cel mai înalt nivel oriunde ai fi , pentru că din păcate, dacă nu eşti în momentul ăsta, nu lucrezi, într-un centru universitar, spitalele din România nu au o dotare egală, nu au dotare la fel de bună. În ţările dezvoltate şi dacă lucrezi într-un sat, într-un orăşel, tu acolo ai absolut tot ce au şi cei dintr-un oraş foarte mare. Ok, există în oraşele mari anumite centre de excelenţă în care se investesc foarte, foarte mulţi bani şi unde se fac câteva lucruri dar pe o nişă. La noi ar trebui în toată ţara să fie acelaşi nivel. Ori lucrul ăsta este imposibil de făcut în momentul ăsta.

Trebuie bani şi trebuie rambursarea la Casa de Asigurări. Banii care vin de la Casă să fie plătiţi corect, adică dacă pe mine operaţia asta mă costă trei lei şi tu îmi dai un leu, normal că o să-mi fie foarte greu să mă dezvolt şi eu ca spital de provincie, să cresc. Când eşti un spital mare din Bucureşti e mai uşor pentru că se echivalează aşa cum e sistemul acum: faci operaţii mai mari, operaţii mai mici şi reuşeşti să câştigi bani, să supravieţuieşti ca spital dar în spitale mai micuţe nu ai cum. Dacă operaţia asta costă trei lei, tu trebuie să-mi dai 4 lei ca eu să îmi plătesc cheltuielile şi să am un leu ca să-mi zugravesc sala de operaţii, să fac curat acolo, să investesc în spitalul meu. Şi atunci când spitalele vor trăi numai din banii pe care îi câştigă dar în mod corect de la Casa de Asigurari, atunci lucrurile or să meargă aşa cum trebuie, pentru că vedeţi, în toată lumea există câteva spitale de stat, sociale să zic, dar în rest spitalele se autofinanţează. Sunt un manager bun, am medici buni, câştig bani de la asigurări şi-mi duc spitalul înainte. Nu sunt un manager bun, închid spitalul. Atunci cînd spitalele noastre or să fie în stare să se autofinanţeze, atunci or să rămână, probabil, şi medicii în ţară. Pentru că altfel e foarte greu.

Reporter: Ce înseamnă România pentru dumneavoastră?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Afară de faptul că, bineinţeles, că e ţara mea, casa mea, locul în care m-am născut, locul în care muncesc şi în care o să vreau să rămân întotdeauna, locul în care vreau să crească copiii mei, face parte din mine sau eu fac parte din ea, suntem un întreg, din cauza asta cred că niciodată nu mi-a trecut prin cap să mă mut din România.

Reporter: Unde şi cum vă vedeţi peste 10 ani?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Sper să fiu sănătos, că mă văd tot muncind, în Bucureşti, şi sper într-un sistem medical mai bun, mai dezvoltat decât în momentul ăsta.

Reporter: Aţi operat multe celebrităţi, sportivi, vedete, politicieni, inclusiv preşedintele Iohannis. Cum vă influenţează emoţional un pacient celebru şi cum vă influenţează emoţional un pacient obişnuit?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Ştiţi cum, când începe operaţia şi intri în genunchi sau în umăr, când începi operaţia, toţi sunt la fel. Că sunt albi, că sunt negri, că sunt preşedinţi sau nu, că sunt fotbalişti sau balerini, înăuntru acolo totul e la fel. Rezultatul operaţiei trebuie să fie acelaşi, nu contează ca eşti fotbalist sau preşedinte, dacă ai nevoie de operaţia asta înseamnă că te doare şi că e ceva ce noi trebuie să reparăm acolo, nu contează cine eşti, cum eşti, ai nevoie de acel lucru şi acel lucru trebuie să iasă bine indiferent de persoana care stă pe masa de operaţie. Nu simt nicio diferenţă. Bineînţeles, când îl operezi pe preşedinte te gândeşti aşa putin, nu stres, dar ceva în plus, dar atunci când faci un lucru la care te pricepi foarte bine şi pe care îl faci zi de zi n-ai de ce, adică e aceeaşi operaţie pe care ai mai făcut-o de o mie de ori, nu am de ce să am emoţii, sau stres, sau să-mi fie frică de ceva.

Reporter: Cum reuşiţi să echilibraţi balanţa între a face medicină dedicat profesiei şi a face profit, condiţia fără de care o clinică privată nu ar supravieţui?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Aşa cum v-am spus, mie îmi place ce fac, pentru mine e o bucurie fiecare zi în care consult şi în care operez. Nu există sau nu ar trebui să fie diferenţă între o clinică privată şi un spital de stat, nu?! Pentru că noi mergem acolo şi ne facem treaba. Dacă pacienţii mei sunt mulţumiţi atunci clinica merge normal, merge bine, dacă nu, nu merge! Nu trebuie să împaci absolut nimic, trebuie doar să îţi faci treaba cât poţi de bine!

Reporter: Cât şi cum ar trebui să se implice Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în decontarea costurilor unei operaţii la o clinica privată în aşa fel încât şi un pacient de rând să aibă şansa să acceseze servicii medicale de top?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Lucrurile teoretic sunt simple pentru că se întamplă în toată lumea. Există doua tipuri de asigurari, asigurarile sociale şi asigurările private. Asigurarile sociale, CAS-ul, ar trebui să plătească o sumă corectă pentru o intervenţie. Se calculează cât te costă pe tine sala de operaţii, curentul, salarii absolut tot. Te costă 10 lei, eu îţi dau, aşa cum am spus, 11 lei ca să te poţi dezvolta! Eh, ăştia 11 lei îi dau şi la spitalul de stat şi la spitalul privat pentru că spitalul privat ce înseamnă, e un spital care la fel, oferă servicii pacienţilor, de ce să nu oferi pacienţilor aceleaşi condiţii, la aceeaşi sumă de bani aceleaşi conditii, nu?! Deci trebuie să dea aceeaşi bani şi acolo şi acolo! Şi pacientul în momentul ăla o să-şi aleagă unde merge, merge la spitalul de stat sau merge la clinica privată, nu?! Atunci ar fi într-adevăr o concurenţă între spitalele private şi spitalele de stat şi spitalele de stat ar trebui să-şi corecteze eventualele lipsuri, dacă le au, dacă nu le au or să lupte de la egal la egal cu spitalele private pentru că sunt spitale de stat la un nivel foarte, foarte înalt, cu medici foarte, foarte buni.

Acestor spitale n-or să le fie frică de concurenţă cu mediul privat. Dar tu (Casa Natională de Asigurări de Sănătate) trebuie să plateşti la fel şi acolo şi acolo, tu ca şi Casă de Asigurări! După care bineînţeles vin asigurările private cu care sunt alte discuţii, care plătesc bani mai mulţi şi vor anumite condiţii dar spitalele de stat ar trebui să lupte, în situaţia de care spun, pentru asigurările private ca să-i atragă pe cei cu asigurări private. Cum faci asta? Oferind servicii bune şi oferind condiţii bune. Dar e o lege pe care probabil ca or s-o dea şi în România, nu ştiu care sunt condiţiile ca să se poată implementa aceasta lege.

Reporter:Auzim în ultimii ani mai des decât ne-am dori de cancer osos la copii. La ce trebuie să fie atent un parinte ca să nu fie pierdute şansele de vindecare?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Din păcate cancerul, oriunde ar fi localizat, nu prea dă semne. Dar atunci când dă semne ar trebui să le descoperim, să le vedem imediat şi să mergm la medic. Dacă este un copil care are nişte dureri de membre care apar sau durează mai mult, doare acum dăm un tratament trece sau trec spontan, reapar în acelaşi loc, atunci deja trebuie să ne gândim să mergem la medic să facem nişte investigaţii. Dacă apare o deformare pe picior, pe mână, pe membre, se umflă ceva, atunci nu trebuie să pierdem timp, trebuie să mergem la medic pentru că de multe ori primul simptom ăsta e: creşterea în volum sau durerea. Aşa cum am mai spus, când se schimbă ceva trebuie mers la medic pentru că n-ai cum să faci o prevenţie, nu poţi să faci radiografii şi RMN-uri din lună în lună ca să vezi dacă nu-ţi apare ceva.

Reporter: Anul acesta se fac 30 de ani de la revoluţia din 1989. Cum comentaţi aceşti 30 de ani de libertate, personal dar şi profesional? Ce au însemnat pentru dumneavoastră?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Păi a însemnat că am îmbătrânit cu 30 de ani. Au însemnat că m-am căsătorit şi am doi copii. Din punct de vedere personal au fost foarte buni aceşti 30 de ani. Fără momentul acela noi eram încă în negura în care eram înainte, în care la ortopedie, de exemplu, erau nevoiţi să facă osteosinteză, să pună la fracturi electrozi, ştiţi electrozii ăia de sudură, se ajunsese să fixeze fracturi cu electorzi de sudură pentru că nu aveau material. Eh, această libertate pe care am câştigat-o ne-a dat dreptul la informaţie, la accesul la informaţie, accesul la material. Ortopedia este, probabil, specialitatea care consumă cele mai multe material, fără aceste materiale n-am putea să facem faţă patologiei pe care o avem, de la fracturi la rupturi de ligament, la tumori.

Materialele astea pe care noi le folosim înseamna extrem, extrem de mult şi e diferenţă, din cinci în cinci ani vedem diferenţe în materialele pe care le folosim, din ceea ce sunt facute, din felul în care se folosesc, sunt foarte multe fracturi pe care nu le mai imobilizăm din cauza sistemelor plăcilor sau tijelor pe care le punem, înseamnă omul să se mişte imediat, nu mai punem ghips, lăsăm să calce mult mai repede, recuperare mult mai rapidă, durerile sunt mai mici, integrarea în societate mult mai rapida! Deci fără această libertate şi fără acest acces la informaţie şi la medicina reală eram în urmă. Eu cred că a fost foarte bine, este foarte bine ceea ce s-a întâmplat şi ne-a adus la nivel european. Adică noi acum din punct de vedere medical ca tehnologie suntem, cred, la nivel cu orice ţară din Europa dar din păcate numai în câteva centre, nu în toată ţara.

Reporter: Şi pentru că acest interviu are loc astazi nu pot să nu va întreb de scandalul zilei, cazul Matteo Politi, falsul chirurg ialian. Cum vă explicaţi această situaţie halucinantă?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Eu am aflat ieri după ce am terminat de operat, m-am întâlnit cu directorul spitalului care mi-a zis ca e puţin bulversat de ceea ce s-a întâmplat. E un lucru care, vă daţi seama, nu ţine de spital. Pentru că atunci când tu te duci la un spital să operezi, să faci un contract cu ei la un spital privat, ei îţi cer actele. Dacă tu ai actele doveditoare că ai dreptul să profesezi în România spitalul îţi face contractul şi te lasă să operezi. Din cauza asta niciuna din clinicile în care a operat acest domn nu sunt vinovate. La Ministerul Sănătaţii, eu ştiu când organizam cursuri şi invitam medici străini să opereze, mergem la Colegiul Medicilor, ei ne cer nişte acte şi cei de la Colegiu zic da, poate să opereze în intervalul ăsta, au dreptul.

Acum, nu ştiu cum a luat actele dar sunt convins că nici cei care i-au dat dreptul să opereze în România nu sunt vinovati pentru că ei la fel, ei cer nişte acte, ei nu pot să facă poliţie, pe detectivii particulari, pentru fiecare medic care vine să ceară dreptul să opereze aici. Ei au cerut nişte acte, omul ăsta le-a adus nişte acte false şi au dat aprobarea. Ce trebuie făcut ca să eviţi astfel de cazuri, probabil mai mult personal şi să ai pe cineva care să aiba timp o ora măcar, pentru fiecare medic care cere dreptul ăsta, să stea să caute pe internet, să încerce să dea de el. Dar sunt foarte mulţi medici care vin să ceara dreptul de a opera, de a lucra în România şi e foarte greu să-i verifici pe toţi.

Reporter: Aţi mai auzit de asemenea cazuri în lume sau în ţară?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Păi citeşti din când în când. Acum de când cu internetul şi cu informaţia care circulă foarte rapid e tot mai greu pentru că nu mai poţi să spui eu sunt medicul nu ştiu care, de nu ştiu unde, pentru că aşa cum am zis, dacă cineva are timp sa te controleze dacă ai fost la spitalul ăla, cum au descoperit acum, nu, nu mai poţi acum să păcăleşti. Ţin minte că acum vreo 20 de ani că, dacă ţin minte bine la Timişoara, venea şi opera tot aşa un mare profesor din Italia care s-a dovedit tot la fel că nu era nici măcar medic. E foarte greu acum în epoca asta să-ţi mai ascunzi identitatea.

Reporter: Credeţi că scandalul acesta va afecta mediul medical privat?

Dr. Ion Bogdan Codorean: Acest fals medic putea la fel de bine să ceară dreptul să opereze într-un spital de stat. Dacă era invitat în cadrul unui curs el putea să fie învitat intr-un spital de stat, nu?! Afectează, dacă vreţi să spunem aşa, sistemul medical din România, înseamnă că trebuie să fim mai atenţi cui acordăm acest drept de liberă practică în România. Dar asa cum v-am spus, trebuie personal mai mult şi cineva dedicat care să facă aceste investigaţii. Escroci or să fie tot timpul, trebuie numai să avem grijă sa fie cât mai puţini, să-i prindem cât mai repede şi cu cât ai mai mult personal cu atât poţi rezolva mai repede aceste probleme.