INTERVIU: Lupaşcu: Alternanţa la guvernare nu trebuie însoţită de nihilism în privinţa justiţiei

Într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, Dan Lupaşcu - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, suspendat din funcţie pe perioada exercitării mandatului de membru al CSM - pledează pentru eliminarea factorului politic din procedurile de numire în funcţiile de conducere la vârf în sistemul judiciar, pentru schimbarea componenţei Consiliului, în sensul ca ministrul Justiţiei să nu mai facă parte din această instituţie, dar şi pentru conferirea posibilităţii Consiliului de a numi membri în Curtea Constituţională.

Judecătorul Lupaşcu prezintă opinia sa cu privire la faptul că nu este potrivit ca un magistrat să profite de poziţia pe care i-o conferă calitatea de membru în CSM sau chiar aceea de a face parte din aparatul Consiliului, de a deţine o anumită funcţie în aparatul Consiliului, pentru a accede la instanţa supremă, nu pentru că ar fi vorba despre o problemă de nelegalitate, ci, mai degrabă, de o cerinţă care derivă din faptul că toţi candidaţii trebuie să fie pe aceeaşi poziţie, aflându-se într-o competiţie, unde trebuie să domine egalitatea de şanse.

Totodată, Dan Lupaşcu afirmă că ar trebui, cu ocazia revizuirii Constituţiei, să fie abrogată dispoziţia care prevede vot secret pentru hotărârile CSM.

Reporter: Domnule judecător Dan Lupaşcu, dacă nu mă înşeală memoria, sunteţi cel mai vechi judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţi pentru un nou mandat în Consiliul Superior al Magistraturii. Sunteţi membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Ce credeţi că veţi rezolva în viitorul mandat şi nu aţi făcut în cel actual?

Dan Lupaşcu: Am dobândit calitatea de membru în Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2003, la vremea în care Consiliul era un fel de anexă a Ministerului Justiţiei, cu atribuţii restrânse şi un rol mai degrabă consultativ, fără sediu, buget sau aparat propriu. Împreună cu alţi colegi am militat pentru adoptarea şi elaborarea legilor jutiţiei din 2004 şi preluarea de la Ministerul Justiţiei a tuturor atribuţiilor privind cariera magistraţilor. Ulterior m-am implicat în elaborarea legislaţiei secundare, adică regulamente, cod deontologic şi aşa mai departe şi în construcţia acestei instituţii.

M-am străduit să-mi respect promisiunile făcute, să acţionez cu bună credinţă fără influenţe politice sau de altă natură. Socot că în toţi aceşti ani am căpătat o experienţă care poate fi valorificată în interesul justiţiei într-un moment în care, sub pretextul modernizării instituţionale, se tinde spre conservarea şi extinderea pârghiilor politice asupra sistemului judiciar, inclusiv prin transformarea magistraţilor în simpli funcţionari.

În legătură cu activitatea mea în Consiliu este ştiut faptul că această instituţie este un organ colectiv format din membri structuraţi diferit, care pot avea poziţii diferite asupra unor probleme, dar care trebuie să acţioneze în limitele legii. Rezultatele activităţii Consiliului sunt evident şi rezultatele activităţii membrilor, cu plusurile sau minusurile înregistrate.

În actualul mandat, din varii motive, obiective sau subiective, Consiliul nu a reuşit încă să rezolve toate problemele importante pentru sistemul judiciar. De pildă, pus în faţa sporirii continue a volumului de activitate, a schimbării frecvente de competenţe, a incertitudinii privind elemente ale statutului magistratului care au determinat plecări masive din magistratură, a unei oferte nu tocmai generoase în ceea ce priveşte baza de selecţie, ne confruntăm în continuare cu un însemnat deficit de personal.

De asemenea, progrese limitate s-au înregistrat în ceea ce priveşte încrederea justiţiei, apărarea magistraţilor de atacurile nejustificate şi altele. Sunt de părere că şi în viitor Consiliul trebuie să acţioneze într-o manieră mai fermă pentru un sistem judiciar independent, transparent, responsabil şi eficient.

Consolidarea independenţei justiţiei o consider esenţială, sens în care trebuie continuate demersurile pentru dobândirea tuturor elementelor care configurează această noţiune şi am în vedere de pildă transferul bugetului şi al celorlalte elemente patrimoniale de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte, stabilirea bugetului după aceleaşi reguli aplicate în cazul celorlalte puteri ale statului, instituirea unui procent corespunzător din Produsul Intern Brut, dar şi alte chestiuni cum ar fi eliminarea factorului politic din procedurile de numire în funcţiile de conducere la vârf în sistemul judiciar. De ce nu, schimbarea componenţei Consiliului, în sensul ca ministrul Justiţiei să nu mai facă parte din această instituţie sau conferirea posibilităţii Consiliului de a numi membri în Curtea Constituţională.

De asemenea, cu privire la responsabilizarea membrilor sunt de părere că activitatea fiecăruia dintre aceştia ar trebui să se reflecte în raportul anual al Consiliului şi cred, cu ocazia revizuirii Constituţiei, că ar trebui abrogată dispoziţia care prevede vot secret pentru hotărârile luate în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Rep.: Sunt voci, oameni interesaţi de finanţarea campaniei electorale a candidaţilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Vă întreb, ce finanţare aveţi, de unde sau sunteţi pe cont propriu?

D.L.: Deşi campania noastră tinde din ce în ce mai mult să se confunde cu o campanie electorală în mediul politic, şi când spun aceasta mă gândesc că dominantă şi la noi este promisiunea electorală cuprinsă în program, au început să apară afişe electorale, scenarii electorale, timpi de antenă şi aşa mai departe, totuşi, lucrurile sunt încă în bună măsură diferite. Campania noastră se derulează în principal prin organizarea de întâlniri cu magistraţii alegători.

Din acest punct de vedere semnalez faptul că nu se află pe poziţii de egalitate candidaţii, în sensul că numărul kilometrilor parcurşi de fiecare candidat participant la aceste întâlniri depinde de palierul pe care doreşte să-l reprezinte. Eu candidez pentru curţile de apel, prin urmare teoretic ar trebui să am întâlniri cu alegători din cele 16 Curţi de Apel având aici în vedere şi Curtea Militară de Apel. Referitor la aceste întâlniri am respins ideea participării atunci când întâlnirile au fost finanţate de entităţi din afara sistemului judiciar care, oricât de bine inteţionate ar fi, nu cred că trebuie să se implice în acest mod în procesul electoral, pentru a nu genera suspiciuni.

Rep.: Vă referiţi la ONG-uri cumva ?

D.L.: Da, mă refer la ONG-uri care s-au ocupat de organizarea unor întâlniri profesionale, acestea s-au desfăşurat de regulă în alte spaţii decât sediile instanţelor, adică la hotel, unde participarea a fost destul de redusă, în condiţii discutabile, după părerea mea. Răspunzând în două cuvinte la întrebarea dumneavoastră: surse proprii.