Video INTERVIU - Mariana Câmpeanu: Sunt bani de pensii şi salarii în 2013, dar orice se poate întâmpla în lumea asta - VIDEO

În interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, ministrul Muncii a declarat că bugetul aprobat de Guvern asigură plata pensiilor şi a salariilor, dar a evitat să dea garanţii privind excluderea oricărei posibile probleme legată de asigurarea plăţii sau de diminuarea pensiilor şi salariilor, explicând că "Nu poţi să ştii niciodată ce se întâmplă, orice se poate întâmpla în lumea asta".

Mariana Câmpeanu a mai spus că prevederea din Codul muncii potrivit căreia angajatorii care primesc la muncă la negru mai mult de cinci persoane sunt trimişi în instanţă nu a avut niciun efect, deoarece în niciun caz nu s-a dispus începerea urmăririi penale. Din acest motiv, ministrul Muncii are în vedere modificarea Codului muncii, considerând că introducerea unor măsuri graduale, înainte de înştiinţarea instanţei, ar putea fi mult mai eficiente pentru combaterea muncii la negru.

Demnitarul a precizat că are în vedere şi modificarea Legii salarizării, explicând că aceasta, dacă ar fi aplicată în forma actuală, ar duce la scăderea salariilor pentru anumiţi angajaţi. Ministrul a mai atras atenţia că în legea aflată în vigoare nu au fost introduse toate meseriile. De asemenea, a mai spus Câmpeanu, după modificarea actului normativ, toate categoriile de bugetari care se află în primele cinci trepte de salarizare, inclusiv medicii rezidenţi, vor beneficia de majorări salariale.

Pe de altă parte, ministrul Muncii spune că în acest an ar urma să se revină asupra deciziei de reducere a pensiilor militare.

Mariana Câmpeanu a mai vorbit în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX despre Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), precizând că este sigură, deşi nu are garanţii 100 la sută, că plăţile vor fi deblocate în urma auditului care va avea loc până la sfârşitul lunii.

Ministerul Muncii va avea în subordine şi Oficiul Român pentru Adopţii, iar modificări legislative sunt anunţate şi în acest domeniu. Ministrul Mariana Câmpeanu a precizat, astfel, că doreşte ca procesul adopţiei să fie scurtat şi nu intenţionează să deschidă adopţiile internaţionale. "Eu aş vrea ca toţi copiii români să rămână în România", a arătat demnitarul.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu:

Reporter: Noua structură a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârsnice prevede patru posturi de secretar de stat, unul fiind pentru ministru delegat. Cu ce echipă începeţi acest mandat?

Mariana Câmpeanu: Încă nu s-a definitivat echipa, pentru că abia a apărut hotărârea de guvern. Avem, în acest moment, o numire, în persoana domnului Codrin Scutaru, şi aşteptăm următoarele numiri.

Reporter: La sfarşitul acestei luni va fi făcut un nou audit privind POSDRU. În opinia dumneavoastră, ce riscuri există să fie menţinută decizia de blocare, fie şi parţială, a fondurilor?

Mariana Câmpeanu: Eu sunt aproape convinsă că vom ieşi bine în urma acestui audit şi vom obţine deblocarea programului şi, mai ales, o soluţie foarte rapidă de rambursare a cererilor pe care deja le-am avut depuse la Comisia Europeană. Sigur, nu pot să spun de la început sută la sută, pentru că niciodată nu ştii. Se desfăşoară o serie de controale pentru cei care au accesat fonduri pe POSDRU, tocmai pentru a corecta neregulile din urmă, şi aici ne referim la numărul de ore pe care specialiştii le-au prestat sau funcţiile care s-au cumulat, conflictele de interese sau, în cel mai rău caz, şi sper să nu avem probleme de genul acesta, de fraudare a fondurilor europene. Deci noi ne pregătim pe două planuri: o dată să demonstrăm că sistemul este funcţional şi că, de acum încolo, el asigură o corectitudine a gesionării fondurilor şi, în acelaşi timp, verificarea fondurilor care sunt în derulare sau chiar s-au terminat, în aşa fel încât să descoperim dacă acolo s-au întâmplat fraude şi să recuperăm banii respectivi.

Reporter: Cât la sută din proiectele verificate până acum au avut nereguli şi cine va plăti pentru situaţia în care se află acum POSDRU?

Mariana Câmpeanu: Nu se poate face acum o astfel de statistică, pentru că activitatea este în derulare şi am avut mai multe rânduri de controale poate chiar la acelaşi program. În funcţie de finalizarea acestor controale, sigur că o să prezentăm şi o statistică. Legat de cine va plăti, v-am spus şi anterior, dacă în derularea unui proiect s-au produs fraude, vor fi imputate beneficiarului. Dacă au fost greşeli de sistem, acesta cred că nu se poate adresa unei persoane şi, probabil, se vor suporta de la buget. Dacă au fost măsuri luate cu intenţie, pentru ca un beneficiar să fie privilegiat, atunci împotriva celor care au luat astfel de măsuri ne vom putea îndrepta.

Niciun proiect POSDRU nu va scăpa de o verificare completă

Reporter: Există suspiciuni referitoare la persoane care au fost anterior la conducerea Autorităţii de Management a POSDRU?

M.C.: Atunci când verificăm fiecare proiect, îl verificăm de la evaluarea iniţială care a fost făcută. Şi, dacă acel proiect nu îndeplinea termenii pentru a fi acceptat, este clar că acolo s-a produs cel puţin un abuz din partea persoanei care a luat decizia.

Reporter: Dar până acum aţi găsit măcar un caz în care să existe o astfel de suspiciune?

Mariana Câmpeanu: Nu aş putea să vă spun exact acest lucru, pentru că am fost angrenaţi, până în acest moment, în alt gen de controale, care au trebuit să elimine riscurile de a nu fi cheltuieli neeligibile în proiect. Această activitate va fi axată în momentul în care un proiect care este finalizat se verifică aproape în totalitate. Deci niciun proiect, chiar dacă a fost terminat, nu va scăpa de o verificare completă.

Reporter: Aţi afirmat că Legea cadru de salarizare nu este aplicabilă şi că trebuie să fie modificată, deoarece multe dintre activităţi nu au fost prinse în actuala formă a actului normativ, iar nivelul de salarizare nu a fost corelat cu studiile. Ce categorii de salariaţi ar putea să aibă creşteri sau scăderi salariale în urma unor modificări?

Mariana Câmpeanu: Dacă legea am aplica-o acum aşa cum este, sunt categorii de persoane, de exemplu cele cu studii de scurtă durată, care dacă ar fi încadrate pe noile grile de salarizare ar trebui să piardă la salariu, pentru că nu s-ar putea încadra nici măcar în treapta de salarizare pe care o au în acest moment. De aceea, am spus că această lege trebuie modificată, pentru că, pe lângă faptul că nu se face o corelare pentru fiecare poziţie între studii şi nivelul clasei respective, avem şi foarte multe categorii de persoane care nu sunt prevăzute în acestă lege. Spre exemplu, artistul liric de la Filarmonică nu este cuprins ca profesie. Sau experţii coordonatori, inspector casier sau referent casier. Sunt nişte meserii care nu sunt de ieri, de alaltăieri, şi totuşi ele nu au fost incluse în această lege. Nu mai vorbim de meseriile noi care au apărut şi care trebuie să aibă, de asemenea, un corespondent în clasele de salarizare. În principiu, dacă această lege se aplică, cei care sunt la nivele superioare rămân acolo, pentru că nu poţi să le iei un drept pe care l-au obţinut, dar cei care sunt pe trepte inferioare vor avea creşteri la salariu, în aşa fel încât, într-un interval de timp, diferenţa aceasta între cel mai mic şi cel mai mare salariu să corespundă prevederilor legale şi să fie 1 la 15. În acest moment, este 1 la mai mult de 30.

Reporter: Aţi făcut o evaluare să vedeţi ce meserii ar avea de câştigat în urma acestor modificări?

Mariana Câmpeanu: Toate categoriile care sunt pe trepte foarte mici de salarizare. Absolut toate categoriile situate în primele cinci trepte de salarizare, unde sunt şi asistenţii sociali, persoanele care lucrează în primării, cei care sunt debutanţi. Noi sperăm să rezolvăm unele probleme începând cu aplicarea legii, de exemplu să creştem nivelul de încadrare pe o altă clasă de salarizare pentru medicii rezidenţi, aşa încât de la început să poată să beneficieze de un salariu corespunzător. Sunt multe aspecte care trebuiesc făcute, nici nu le cunoaştem pe toate. Legea va fi din nou pusă în dezbatere publică şi fiecare minister şi asociaţie profesională vor putea să mai corecteze din neajunsurile acestei legi. În momentul în care şi ea va fi definitivată, şi bugetul va putea să suporte creşterile pentru treptele inferioare de salarizare, probabil va fi şi aplicată. Şi eu îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede posibil.

Reporter: Sindicatele au reproşat FMI, dar şi Ministerului Muncii, că dialogul social s-a transformat într-un dialog de tip comunist, fiind nemulţumite că nu au fost consultate pentru stabilirea salariului minim şi s-au trezit în faţa unei decizii deja luate. De ce s-a ajuns la evitarea consultării partenerilor sociali şi când ar putea să ajungă salariul minim la 850 de lei, aşa cum doresc sindicatele?

Mariana Câmpeanu: Nu cred că a fost o evitare. În principiu, sindicatele au dreptate. Şi nu numai ele. Dialogul social lasă foarte mult de dorit. Sunt domenii în care acesta chiar nu se mai desfăşoară, dar ar trebui să analizăm exact conjunctura în care suntem: la finalul unor alegeri, la constituirea Parlamentului şi a noului Guvern, în acelaşi timp şi cu construcţia bugetară. Deci am fost contra cronometru, plus discuţiile pe care le-am avut cu Fondul Monetar. Niciuna dintre deciziile pe care trebuia să le luăm în acest context nu se putea face într-un timp rezonabil, astfel încât un dialog social să se desfăşoare aşa cum era normal. Sigur că, în momentul în care vom intra într-o normalitate a desfăşurării activităţii, acest dialog social se va desfăşura în termeni mai buni. Eu pot să spun foarte clar, inclusiv la Ministerul Muncii, presaţi de timp, am anunţat într-un timp foarte scurt ce aveam noi de discutat.

Vrem măsuri graduale contra muncii la negru

Reporter: Guvernul Boc a susţinut că modificarea Codului muncii a fost necesară pentru crearea de noi locuri de muncă. Nu ştiu în ce măsură s-a îndeplinit sau nu acest obiectiv, dar pe de altă parte şi dumneavoastră spuneaţi că este necesar să fie modificat, din nou, Codul muncii. Care sunt argumentele dumneavoastră pentru o nouă modificare?

Mariana Câmpeanu: Locuri de muncă noi nu prea s-au înregistrat. Un lucru totuşi bun a avut şi aplicarea acestei legi: faptul că a scos la suprafaţă o anumită categorie de persoane care beneficiau de salarizare pe baza convenţiilor şi acestea au fost transformate în contracte de muncă, aşa încât numărul lor, dacă te iei după înregistrare, sigur, a crescut. Nu s-au creat locuri de muncă, dar cel puţin au fost trecute în categoria contractelor de muncă o serie întreagă de alte forme de salarizare. Codul muncii, în ansamblu, nu putem spune că este un pas înapoi, însă, ca toate legile care au fost adoptate în pripă, au foarte multe disfuncţionalităţi, pe care dorim să le corectăm. De aceea, am spus că o să încercăm să modificăm unele din prevederi, aşa încât Codul muncii să reprezinte un plus pe piaţa muncii. În Codul muncii este prevăzut că unui cetăţean care are mai mult de cinci salariaţi şi nu au forme legale de încadrare i se face dosar penal şi este trimis în instanţă. Trebuie să spun că această măsură atât de radicală nu a produs niciun efect. Dimpotrivă, faptul că nu-i dai o amendă consistentă sau că nu-i închizi activitatea pe o perioadă de timp, până îşi reglementează această greşeală, conduce la continuarea acestor activităţi. N-am primit nicio nicio sesizare despre vreo urmărire penală. Dimpotrivă, toate s-au transformat în neînceperea urmăririi penale. Ca atare, această prevedere atât de drastică şi de radicală nu aduce beneficii. Şi eu nu cred că există vreun ministru al Muncii care să dorească să trimită la închisoare angajatorii. Pentru că este clar că locurile de muncă de la acel angajator dispar a doua zi. Cred că trebuie să găsim soluţii graduale ca să-i determinăm pe angajatori să respecte legea.

Reporter: Prin urmare, aţi putea să introduceţi amenzi mai mari sau măsuri de încetare a activităţii?

Mariana Câmpeanu: Am vrea să introducem o serie de măsuri graduale: amendă care poate să se repete şi în fiecare zi dacă urmărim cum îşi desfăşoară activitatea acea persoană, închiderea activităţii pe o perioadă de timp limitată, pentru a reuşi să înregistreze tot personalul pe care îl are sau dacă este o activitate care este redescoperită după un timp că se produce în continuare, atunci putem să închidem activitatea firmei şi pe o perioadă mai mare şi numai într-un caz care într-adevăr reprezintă infracţiune, pentru că acea persoană urmăreşte, de fapt, să aibă numai angajaţi la negru, să trimitem dosarul şi în instanţă. Cred că aceste măsuri sunt mai bune decât cea care este prevăzută acum în Codul muncii.

Reporter: Tot în Codul muncii ar urma să fie introdus şi cazierul social pentru agenţii economici? Explicaţi şi ce ar presupune acest lucru.

Mariana Câmpeanu: Este o măsură pe care am introdus-o în programul de guvernare, vom încerca să introducem un fel de cazier social, dar acesta trebuie discutat cu întreaga societate, adică cu toţi partenerii sociali, pentru că am dori ca firmele care timp de doi ani, până la participarea la o licitaţie, au fost descoperite că au practicat munca la negru, să nu mai aibă acces la licitaţia respectivă sau, şi mai grav, dacă au fost descoperiţi că au exploatat copii. Cred că astfel de măsuri ar putea să conducă la prezentarea la licitaţii a unor firme serioase şi mai puţin a celor care încearcă în orice fel să facă o evaziune fiscală.

Reporter: Guvernul şi-a asumat deja indexarea punctului de pensie. În ce măsură este posibilă în acest an majorarea pensiilor militare? Spuneaţi în cadrul audierilor de la Comisii că a fost "cea mai mare eroare".

Mariana Câmpeanu: Cea mai mare eroare a fost faptul că pensiile din sistemele militarizate au fost introduse în sistemul de pensii publice. În nicio altă ţară nu se întâmplă acest lucru. Nicăieri acest personal nu cotizează la sistemele de pensii, pentru că există o alt fel de remunerare şi o alt fel de legislaţie pentru pensionare, pentru că şi munca lor este total diferită de a unei persoane civile. S-a pornit cu intenţia de a obţine economii din plata pensiilor militarilor şi s-au trezit în final că, de fapt, s-au majorat majoritatea într-un cuantum foarte mare, ceea ce a condus la creşterea deficitului bugetului de pensii foarte mult. La vremea respectivă, cred că erau vreo 300 de milioane de euro, iar acest deficit se accentuează. Mai mult decât atât, au creat şi o mare nedreptate persoanelor care au fost disponibilizate forţat. Pentru că, atunci când am intrat în NATO şi am făcut o armată profesionistă, marea majoritate a angajaţilor au fost disponibilizaţi automat. Sigur că au primit la vremea respectivă nişte salarii compensatorii, dar ele au fost persoane tinere, în jur de 40 - 45 de ani, şi nu au obţinut un stagiu complet în armată, astfel încât acum, la recalcularea pensiilor, să obţină o pensie măcar la nivelul celei pe care au avut-o. Lor le-a scăzut pensia. Deci de două ori s-a făcut o nedreptate: o dată că i-am disponibilizat automat şi a doua oară că un drept câştigat i-a fost diminuat. La această categorie mă refer şi pentru ei căutăm în continuare o soluţie, iar domnul prim-ministru a afirmat că vom găsi o soluţie de rezolvare.

Reporter: În acest an?

Mariana Câmpeanu: În acest an trebuie să găsim.

Acest Guvern a făcut un buget nu de criză, ci de dezvoltare

Reporter: Analiştii economici spun că 2013 va fi un an al crizei. Puteţi da asigurări că în acest an există fonduri pentru plata pensiilor şi salariilor şi că nu vor fi diminuate?

Mariana Câmpeanu: Bugetul pe care noi îl avem şi care s-a aprobat ieri (miercuri - n.r.) în Guvern asigură plata pensiilor şi salariilor celor care depind de Ministerul Muncii. La fel, în bugetul consolidat, sunt prevăzute aceste fonduri. O ţară care nu mai poate să-şi plătească pensiile şi salariile înseamnă că intră în faliment, deci nu cred că este cazul României. Garanţii de genul celor pe care mi le solicitaţi cred că sunt de nivel de Premiul Nobel. Nu poţi să ştii niciodată ce se întâmplă. Orice se poate întâmpla în lumea asta. Deci nu se pot da astfel de garanţii. Ceea ce pot să vă garantez este că acest Guvern a făcut un buget nu de criză, ci de dezvoltare. Şi principalul argument este că eu cred că este primul buget realist. În loc să plecăm cu creşteri de 2,2 %, de 5%, dimpotrivă, am scăzut chiar ultima cifră pe care am avut-o, de 1,8%. Am scăzut-o la 1,6% creştere economică, tocmai pentru a ne asigura că ce este prevăzut în bugetul actual este rezonabil şi se va realiza. Dacă creşterea va fi mai mare, atunci cu atât mai bine, o să avem o rectificare bugetară în plus.

Reporter: Prin programul de guvernare v-aţi angajat să schimbaţi principiile care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale. Pe de altă parte, aţi analizat şi cu experţii FMI care au fost efectele actualei legi a pensiilor. Care sunt concluziile acestor discuţii? Când va începe reforma şi în ce măsură va rezolva deficitul la bugetul de pensii?

Mariana Câmpeanu: Deficitul la bugetul de pensii este greu de cuantificat, când anume se va rezolva şi dacă acesta se va rezolva, pentru că nicio ţară din lume nu are excedent la bugetul de pensii. Începând cu Germania sau chiar şi state mai dezvoltate, ca Suedia, nu există un buget excedentar la pensii. Peste tot, o parte din banii alocaţi pensiilor se asigură de la bugetul general al statului. Ceea ce noi vrem să facem este să asigurăm o sustenabilitate crescută a acestui sistem şi în ţara noastră cu precădere trebuie să facem acest lucru, pentru că avem un raport total nefavorabil între un contribuabil şi un beneficiar al sistemului de pensii. Să spunem că este de unu la unu, cu mici creşteri sau descreşteri, ceea ce este un raport total nefavorabil. Deci ce este mai important pentru noi toţi este să creăm locuri de muncă. În măsura în care vom avea mai mulţi contribuabili, deficitul la bugetul de pensii va scădea. În programul de guvernare de anul acesta am considerat că toate măsurile care sunt luate, începând de la cele fiscale, vor conduce la crearea a 50.000 de locuri de muncă noi în anul acesta. În legătură cu noul sistem pe care îl propunem, este o discuţie foarte grea, este o discuţie care trebuie să aibă loc după ce vom face o serie de simulări în ceea ce priveşte perioada necesară pentru trecerea la un alt sistem de pensii. Este o schimbare cu 180 de grade a modului de a realiza bugetul, de a-l consuma şi, mai ales, de a asigura o trecere de la un sistem la altul, care se face în circa 18-20 de ani. Deci în primul rând trebuie să facem nişte simulări, după care să avem discuţii la nivel politic, după care să avem o dezbatere publică şi să spunem ce ne dorim din punct de vedere politic. Ne-am angajat ca în aceşti patru ani să parcurgem aceste etape. Cu Fondul Monetar nu am discutat încă acest lucru, pentru că misiunea Fondului Monetar a fost să închidă un program şi să vadă dacă ne-am încadrat în el.

Reporter: De la sfârşitul anului trecut, ministerul a preluat în subordine şi Oficiul Român pentru Adopţii. Dumneavoastră aţi spus deja că trebuie modificată legislaţia şi în acest domeniu. Ce intenţionaţi să modificaţi? Urmăriţi şi o redeschidere a adopţiei internaţionale?

Mariana Câmpeanu: Încă Oficiul nu a ajuns în subordinea ministerului. Abia a apărut ordonanţa care făcea această trecere şi hotărârea de guvern în care este prevăzută preluarea. În termen de 15 zile, o să preluăm acest Oficiu. Eu m-am exprimat vizavi de Legea adopţiilor înainte ca Oficiul să treacă în subordinea ministerului, pentru că am avut şi la cabinetul parlamentar, dar şi de când am devenit ministru, foarte multe reclamaţii legate de procedura foarte greoaie de adopţie, de faptul că sunt unele prevederi interpretabile, în sensul că un viitor părinte nu are dreptul să-şi aleagă un copil, ci numai i se prezintă nişte copii şi nu ştiu care sunt criteriile care fac ca cei care gestionează această problemă să prezinte exact copiii care ar putea să fie compatibili. Sigur, am înţeles că există un program care face artificial acest lucru, dar faptul că acest proces este atât de greoi m-a făcut să-mi exprim această dorinţă, la cererea celor interesaţi, să analizăm şi să schimbăm acolo unde este cazul. În nicun caz nu este vorba de deschiderea adopţiilor internaţionale, pentru că, din moment ce noi nu suntem în stare să rezolvăm cererile din ţară, nu ştiu cum am face..., sau probabil că s-ar reuşi să se rezolve mai repede cele din străinătate, şi nu-mi doresc acest lucru. Eu aş vrea ca toţi copiii români să rămână în România.

Vom face câteva modificări în Legea pentru protecţia copilului

Reporter: Se vorbeşte de ani de zile despre neajunsurile din sistemul de protecţie a copilului şi, în ultima perioadă, am văzut cazuri tragice, de copii morţi în incendii, din cauza părinţilor pe de-o parte, dar şi din cauza felului superficial în care asistenţii sociali fac anchetele sociale. Ştim că Ministerul Muncii a început, din 2011, un audit al sistemului de protecţie socială. Avem nişte concluzii? Care sunt priorităţile?

Mariana Câmpeanu: Nu ştiu exact la ce fel de audit vă referiţi, probabil că el există. Noi am făcut foarte multe campanii adresate copiilor. Chiar în vara trecută, am făcut campanii de verificare a companiilor care folosesc munca copiilor. Am făcut campanii pentru a vedea ce se întâmplă cu copii din maternităţi, am făcut campanii cu violenţa în familie, cu precădere împotriva copiilor şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirile pe care le aducem Legii pentru protecţia copilului pentru a veni în sprijinul lor. Vom face câteva modificări care să protejeze copilul ai cărui părinţi sunt în străinătate, să protejeze copiii care sunt folosiţi în activităţi sportive sau artistice, pentru a evita exploatarea lor. Avem măsuri de protecţie împotriva părinţilor care, din anumite interese materiale, nu se gândesc la interesul copilului atunci când se despart şi aceşti copii trebuie protejaţi. Trebuie să încercăm să asigurăm o exercitare a autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, chiar dacă un copil este lăsat în grija unuia dintre părinţi, şi vrem să creştem atribuţiile şi chiar să introducem sancţiuni împotriva autorităţilor locale care nu-şi fac datoria. În legătură cu incendiile, am vorbit şi cu vicepremierul Dragnea ca în toate videoconferinţele pe care le are cu prefecţii să-i atenţioneze pe aceştia să revigoreze şi activitatea aceasta. În viitor, încercăm să facem un program de cooperare interministerială, pentru că foarte multe dintre măsurile care pot fi luate în sprijinul copiilor depind de mai multe ministere. Vom încerca să facem un protocol de colaborare, pentru a identifica măsurile pe care le vom putea lua împreună. Prima discuţie o vom avea cu Ministerul Sănătăţii, după ce se termină ancheta cu ce se întâmplă cu copii din maternităţi.

Reporter: Dincolo de aceste probleme care ţin de familie, există o problemă, pe care nu putem să o negăm, la nivelul autorităţilor locale. Ştim foarte bine că dincolo de lipsa de personal, în unele cazuri, este şi o problemă a felului în care sunt pregătiţi oamenii care merg să întocmească o anchetă socială. Ce putem face în cazurile acestea?

Mariana Câmpeanu: Chiar astăzi, în operativa pe care am avut-o cu cadrele de conducere din minister, s-a ridicat această problemă şi va trebui, în măsura în care noua formă de organizare administrativă va permite, să folosim mai eficient personalul din domeniu, să găsim acele forme care să conducă la o gestionare mai bună a acestor probleme. Vă dau un exemplu. Într-o comună unde sunt de la trei la maxim şapte persoane într-o primărie, persoana care are în atribuţie asistenţa socială mai are şi registrul agricol şi alte activităţi. Niciodată nu o să poată să cuprindă această activitate şi nici nu i se dă importanţa cea mai mare, aşa încât să fie prima activitate pe care o desfăşoară. În acelaşi timp, cred că este o activitate care nu se desfăşoară 24 de ore din 24 şi ca atare am putea să găsim o formă ca o persoană care se ocupă de asistenţa socială să servească mai multe primării. Sunt intenţii, aş vrea să nu le luaţi acum ca un angajament, pentru că sunt intenţii pe care doresc să le discut cu toţi miniştrii interesaţi şi să găsim cea mai bună formă. Poate că domnul vicepremier Dragnea are soluţii mai bune, pentru că se gândeşte la o reformă administrativă serioasă, în care serviciile la nivelul autorităţilor locale să fie dezvoltate mult mai bine.

Reporter: Aţi introdus în denumirea ministerului persoanele vârstnice. De ce a fost necesar acest lucru? Înseamnă asta o aplecare mai mare pentru dezvoltarea politicilor pentru această categorie de persoane?

Mariana Câmpeanu: Eu cred că numai prin introducerea acestui termen în denumirea ministerului deja percepţia populaţiei se poate schimba. Este primul lucru pe care-l dorim, ca o persoană vârstnică să nu mai fie privită ca un bătrân inutil care trebuie dat deoparte din viaţa socială. Noul concept, de persoană activă pe tot timpul vieţii, trebuie să prindă contur şi în România. O persoană poate să fie folositoare societăţii şi după momentul în care a ieşit la pensie. Sunt atâtea activităţi de voluntariat care se pot desfăşura, mai ales în asistenţă socială, iar aceste persoane pot fi angrenate în aceste activităţi. Spre acest lucru aş vrea să mă îndrept, dar şi spre dezvoltarea serviciilor pentru persoanele în vârstă care nu se mai pot deservi singure.

Reporter: Există, din punctul dumneavoastră de vedere, unul sau mai multe obiective prioritare ale programului de guvernare USL care, dacă nu ar fi îndeplinite, ar putea să ducă la destrămarea alianţei?

Mariana Câmpeanu: Nu cred că este o problemă din punctul de vedere al guvernării. Eu nu cred că există niciun ministru în acest Guvern care să nu dorească ca acest program să fie îndeplinit. Întotdeauna pericolele vin numai pe linie politică. Eu cred că, din punct de vedere al programului de guvernare şi al seriozităţii cu care fiecare ministru îşi abordează obiectul de activitate, nu este un pericol.