INTERVIU - Martin Harris: Şi eu am pierdut în acest an beneficiul pentru copii. Imigranţii să vină pentru a munci

Harris mărturiseşte că şi el a pierdut în acest an, din cauza reformării sistemului britanic de asigurări sociale, beneficiul acordat pentru că are trei copii, fiind normal ca în acest context al reducerii costurilor cu asistenţa socială britanicii să fie preocupaţi să fie corect şi modul în care imigranţii beneficiază de aceste ajutoare.

În interviul acordat MEDIAFAX, în contextul publicării vineri a unui studiu cerut de Ministerul de Externe de la Londra despre impactul ridicării restricţiilor tranzitorii pentru români pe piaţa muncii din Marea Britanie, ambasadorul Harris arată că întreaga dezbatere din ultimele luni pe această temă a servit şi la o mai bună cunoaştere între oamenii din cele două ţări.

El consideră că astfel de dezbateri sunt "sănătoase" în ţări democratice, cu presă activă, iar convingerea sa este că relaţia dintre România şi Marea Britanie va rămâne puternică şi nu va fi afectată pe termen lung de percepţiile apărute în ultima perioadă.

Prezentăm interviul acordat de către ambasadorul Martin Harris agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Astăzi a fost publicat un studiu de către Institutul Naţional pentru Cercetare Economică şi Socială din Marea Britanie, la cererea Ministerului de Externe de la Londra, cu privire la subiectul imigraţiei românilor şi bulgarilor după ridicarea restricţiilor la 1 ianuarie 2014. Care sunt principalele concluzii ale acestui raport care trebuie cunoscute de opinia publică?

Martin Harris: Au fost foarte multe speculaţii cu privire la ce se va întâmpla când vor fi ridicate restricţiile tranzitorii la finalul acestui an. Noi am dorit să avem o analiză din partea cercetătorilor. Aşa că am angajat un grup de cercetători ai fenomenelor sociale, proveniţi din Marea Britanie, România şi Bulgaria, care să analizeze aspectele existente şi să vină cu o concluzie. În primul rând, aş vrea să spun că nu le-am cerut să vină cu o predicţie a numărului şi au menţionat clar în studiu de ce nu e posibil să fie făcută această predicţie. Pentru că la sfârşitul anului restricţiile vor fi ridicate nu doar în Marea Britanie, ci în toate ţările UE, iar deciziile pe care oamenii le vor lua vor depinde de economia de aici, din România, de cea din Bulgaria, dar şi din toate celelalte ţări membre.

Dar raportul indică principalele trăsături ale acestui fenomen al imigraţiei de până acum, că principalele destinaţii au fost Italia şi Spania. Sunt şi români care lucrează în Marea Britanie, dar e un număr mai mic. Şi raportul anticipează că imigraţia din cele două ţări va fi aproape similară cu cea care a venit din celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est care au aderat în 2004. Adică oameni mai tineri care vor viza industria turismului, construcţiile. Şi aduce şi concluzii cu privire la impactul asupra serviciilor publice, a sistemului de beneficii şi celui de sănătate, a celui şcolar. Cred că este un raport util pentru decidenţii politici, care poate fi folosit la argumentarea ştiinţifică pentru politicile pe care le pregătim acum de gestionare a imigraţiei viitoare.

Rep.: MAE român a arătat astăzi că acest studiu contrazice speculaţiile, temerile exprimate de o parte din presa britanică. Credeţi că se poate spune că raportul contrazice şi îngrijorările afirmate de unii dintre politicienii britanici? Credeţi că mai e cazul să avem după acest raport oficial preocupări privind venirea unui val masiv de români în Marea Britanie?

M.H.: Sper că oamenii vor găsi raportul util pentru că aduce o perspectivă ştiinţifică asupra impactului probabil. Aşa cum am spus, afirmă că nu se pot face predicţii privind numărul celor care vor veni şi nu are rost să facem astfel de estimări. Dar cred că în privinţa politicilor Guvernului britanic, studiul aduce o contribuţie pentru eforturile de a gestiona cât mai bine acest fenomen, de a avea o bună bază pentru analiză şi pentru a răspunde obligaţiilor noastre legale şi îngrijorării pe care unii oameni o au. Şi premierul nostru a spus-o clar în discursul său de luna trecută că vom ridica restricţiile la sfârşitul anului, a arătat şi că românii care lucrează acum în Marea Britanie sunt în general harnici, plătesc taxe şi sunt apreciaţi de angajatori. Şi la fel de clar a fost şi mesajul ministrului Afacerilor Europene, David Lidington, când a venit aici la Bucureşti, că românii aduc o contribuţie importantă şi folositoare economiei britanice. Şi apoi premierul a exprimat şi preocuparea ca sistemul nostru de beneficii şi sistemul de sănătate să fie protejate de imigranţi, în general.

Subliniez că în general, acest lucru nu are legătură numai cu românii şi bulgarii, ci priveşte drepturile şi responsabilităţile imigranţilor de oriunde ar veni ei, în privinţa accesului la sistemele de beneficii şi de sănătate. Şi a făcut o serie de propuneri prin care să ne asigurăm că oamenii vin în Marea Britanie să lucreze, nu să beneficieze de aceste sisteme de protecţie socială. Şi aceste propuneri se aplică tuturor cetăţenilor UE, iar românii şi bulgarii vor avea aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni după ridicarea măsurilor tranzitorii.

Rep.: O altă concluzie a studiului a fost că acei români care vor veni sunt în general persoane tinere care vor să lucreze şi nu se aşteaptă un impact asupra sistemului de sănătate sau a celui de asigurări sociale. Credeţi că această concluzie contrazice aceste măsuri anunţate de premierul Cameron?

M.H.: Nu, nu cred, pentru că el s-a referit la măsuri care nu îi vizează pe români şi bulgari, ci la aspectul general, adică la accesul imigranţilor, indiferent dacă sunt cetăţeni UE sau din afara Uniunii, la sistemul nostru de wealthfare. Şi contextul pentru aceasta este că noi ne reformăm acest sistem pentru a fi siguri că beneficiile sunt folosite în mod eficient. Din păcate, asta înseamnă şi tăierea unor tipuri de astfel de beneficii.

De exemplu, eu primeam un beneficiu pentru copii deoarece am trei copii, dar de anul acesta nu mai am dreptul pentru că Guvernul a decis că nu am nevoie de acest ajutor. Pot fi de acord sau nu, dar e parte a reformelor pe care le facem. Şi vrem să ne asigurăm că este întotdeauna mai convenabil să lucrezi decât să trăieşti din aceste beneficii şi sistemul trebuie să încurajeze oamenii să lucreze. Deci, este parte a acestei reforme pentru că oamenii întreabă şi de accesul imigranţilor la beneficii. Avem o situaţie în prezent pentru că un imigrant care vine în Marea Britanie poate să primească alocaţiile pentru copii, deşi aceştia nu trăiesc cu el în ţara noastră, ci în ţara de origine. Iar premierul a spus că vrem să reformăm acest lucru şi să fim corecţi. Şi vrem să discutăm cu partenerii noştri din UE, inclusiv România, despre cum ne asigurăm că tratăm pe toată lumea în mod corect şi sistemul de asigurări sociale funcţionează eficient.

Rep.: În ce stadiu se află aceste măsuri? Când vor fi adoptate de Parlament şi când vor fi aplicate?

M.H.: Sunt mai multe măsuri, deci unele vor fi aplicate în acest an. Altele necesită discuţii şi la Bruxelles, iar premierul a spus că trebuie discutat şi cu celelalte ţări membre despre aceste propuneri. Dar noi sperăm să fie aplicate cât mai curând posibil.

Rep.: Până acum care a fost reacţia Bruxelles-ului?

M.H.: Cred că suntem într-o fază preliminară şi trebuie să dăm mai multe detalii pentru a fi înţeleşi. Am ridicat acest subiect şi vrem să intrăm în discuţii mai aprofundate şi să vedem care vor fi reacţiile la Bruxelles. Şi eu am discutat acest lucru cu oficialii de aici, din România, şi cred că este o bună înţelegere în acest sens, pentru că şi studiul spune că majoritatea oamenilor vor să vină ca să lucreze, nu ca să beneficieze de asigurările sociale. Ceea ce a prezentat premierul a fost înţeles şi este şi o cale pentru a demonstra că libertatea de mişcare funcţionează inclusiv prin confruntarea abuzării de acest drept.

Rep.: Dumneavoastră sunteţi foarte prezent în viaţa publică din România, călătoriţi în ţară şi aveţi contacte cu oameni. Credeţi că după această întreagă dezbatere de mai multe luni, după campaniile de presă, are loc o schimbare a modului în care românii îi percep pe britanici şi Regatul Unit?

M.H.: Eu văd lucrurile dintr-o perspectivă pe termen lung. Dacă mă gândesc la prima vizită în România în vara lui 1990, cred că prea puţini oameni din Regatul Unit cunoşteau ceva despre România şi foarte puţini români au avut ocazia să călătorească în Marea Britanie. Deci, cele două ţări erau izolate una de cealaltă. Şi dacă ne uităm la ce s-a întâmplat între timp, intensitatea contactelor dintre România şi Regatul Unit a fost chiar extraordinară. Acum suntem aliaţi în NATO, suntem parteneri în UE, sunt mulţi britanici care vin aici în România şi apreciază, la fel ca şi mine, peisajul şi cultura rurale care sunt deosebite. Şi sunt şi români care studiază, lucrează, călătoresc în Marea Britanie şi cunosc astfel ţara noastră.

Deci, cred că pe termen lung percepţiile noastre sunt mult mai bine informate, ne cunoaştem mult mai mult acum decât în trecut. Şi dacă privim spre ceea ce se va întâmpla anul viitor, ridicarea restricţiilor tranzitorii, asta va însemna încă un pas înainte în relaţia noastră, vom fi parte a aceleiaşi pieţe comune a muncii. Este ceva foarte important că ne deschidem reciproc pieţele. Şi pentru mine contează să mă asigur că relaţia noastră rămâne puternică şi sunt foarte încrezător că aşa va fi.

Rep.: Dar nu credeţi că această situaţie a şi dăunat relaţiei dintre cele două ţări în ansamblu?

M.H.: Ambele ţări sunt democraţii, cu o presă activă, iar jurnaliştii fac astfel de dezbateri. Ceea ce am observat este că chiar este o dezbatere adevărată atât în Marea Britanie, cât şi în România, sunt exprimate foarte multe opinii diferite. Iar dacă privim la întreaga dezbatere în ansamblu, nu doar la o anumită parte a ei, cred că oamenii pot aprecia că sunt opinii diverse în societăţile noastre, asta se petrece în ţări democratice, iar asta e ceva sănătos până la urmă.