INTERVIU - Preşedintele CSM: Atacuri "consistente" la independenţa justiţiei pot fi şi în 2015

Judecătorul Adrian Bordea a vorbit în interviu şi despre cazul Alina Bica, arătând că la momentul propunerii acesteia pentru şefia DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost informat de "organismele specializate" despre problemele cu posibilă latură penală ale acesteia. Dacă s-ar fi ştiut, "evident că lucrurile luau o altă turnură", este de părere preşedintele CSM.

Bordea a subliniat că atunci când este vorba de o faptă de corupţie, indiferent cine ar fi implicat, trebuie să suporte consecinţele.

Preşedintele CSM apreciază că un lucru greşit al sistemului este volumul foarte mare de muncă al magistraţilor, susţinând că este inacceptabil ca la o populaţie de 20 de milioane de locuitori să fie 3,3 milioane de procese, în condiţiile în care sunt 4.500 de judecători şi 2.700 de procurori. În opinia preşedintelui CSM, volumul mare de muncă al magistraţilor este generat de o instabilitate legislativă, care generează o instabilitate socială.

Despre dosarele vechi de cel puţin un deceniu, judecătorul Bordea spune că numărul lor a scăzut de la 217 la începutul anului la 143 "în vară", iar întârzierile la soluţionare nu ar fi, în majoritatea cazurilor, din culpa judecătorilor.

Preşedintele CSM speră într-un raport MCV care "să arate foarte bine", dat fiind faptul că România a făcut "un salt calitativ foarte important", ilustrat şi de scăderea semnificativă a numărului dosarelor aflate de peste zece ani în instanţă.

Prezentăm interviul acordat de preşedintele CSM, judecătorul Adrian Bordea, agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Aţi preluat mandatul de preşedinte al CSM la începutul acestui an. Prin ce schimbări a trecut Consiliul în acest interval?

Adrian Bordea: Uneori, schimbările sunt vizibile, alteori, nu. De regulă, acolo unde intervine conştiinţa unui grup profesional, schimbările nu se văd rapid, trebuie să treacă timp să se cristalizeze ceva şi după aceea rezultatelor vor apărea. Nici nu am pornit la începutul mandatului cu gândul că anul acesta se va rezolva totul. Anul acesta am încercat, mai degrabă, să stabilizăm sistemul judiciar, să stabilizăm Consiliul Magistraturii, să dăm o altă conotaţie ideii de independenţă a justiţiei, de pregătire profesională, de aplicare unitară a legii, pentru că sunt oarecum legate independenţa de aplicarea unitară a legii, chiar interdependente, de crearea unor condiţii mai bune de lucru în Consiliul Magistraturii. În acest sens, am închiriat un spaţiu vecin de aproximativ 500 de metri şi aparatul tehnic poate să lucreze în condiţii mult mai bune.

Am reuşit să finanţăm nişte posturi vacante, în interiorul CSM, pe resurse umane, că vorbim de stabilitatea sistemului pe resurse umane. Am încercat şi am reuşit să aducem în sistem, împreună cu ministrul Justiţiei, care a fost un factor decisiv, în jur de 170 de posturi de grefier. Săptămâna trecută s-au finanţat încă 90 de posturi de grefier pentru anul viitor, pentru instanţe, pentru parchete 50 de posturi. Sunt nişte realizări care nu se văd la acest moment. Ele vor relaxa sistemul în contextul în care noile reglementări organice, codurile, deja îşi produc efectele şi efectele sunt uneori imprevizile. Vorbesc de imprevizibiltate raportându-mă la câteva soluţii ale Curţii Constituţionale care schimbă total filosofia, cel puţin în materia procesual penală.

Reporter: La ce decizii vă referiţi mai exact?

Adrian Bordea: Este decizia prin care s-a constatat că este neconstituţională judecata în Cameră de Consiliu a cererilor în materie penală. Aceasta schimbă într-adevăr radical, pentru că în această cameră de consiliu vor trebui chemaţi avocaţii, citate părţile, vor avea loc dezbateri în contradictoriu şi în această fază, care, în mod firesc, era numai o fază de verificare a condiţiilor formale. Trebuie să respectăm decizia Curţii Constituţionale, chiar dacă în sistem se creează o bulversare. Spun asta pentru că lucrurile se complică. Dreptul la apărare era garantat oricum, acum este mult mai puternic garantat.

Reporter: Vorbeaţi de stabilitatea sistemului. La începutul anului, au intrat în vigoare noile coduri - penal şi de procedură penală. Au stabilizat sau au destabilizat sistemul? Care au fost reacţiile în urma apariţiei acestor două acte normative?

Adrian Bordea: Am făcut o evaluare a sistemului judiciar numai în ce priveşte Codul de procedură civilă, pentru că e mult prea devreme acum să vorbim de o evaluare a sistemului judiciar faţă de Codul de procedură penală. Vorbesc numai de proceduri, pentru că dreptul substanţial, adică dreptul civil şi dreptul penal, nu are efect în privinţa organizării justiţiei. E dreptul care se aplică, legea care se aplică, numai că procedurile au efecte în ce priveşte modul în care se desfăşoară un proces. Vă spuneam că am făcut o evaluare a sistemului judiciar la un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă şi am constatat un rezultat nedefinitiv, însă un rezultat, să spunem, provizoriu, şi anume o creştere a volumului de activitate la judecătorii, creştere de 5%, în schimb o scădere foarte mare la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel. Chiar şi la nivelul Înaltei Curţi se constată o scădere a volumului de activitate.

Reporter: Cum vă explicaţi acest lucru?

Adrian Bordea: Prin modificarea competenţelor. Iarăşi, o chestiune care a atras un beneficiu, zicem noi, instanţelor a fost aceea că unele căi de atac sunt mai suple. Spre exemplu, apelul a devenit şi ultima cale de atac în anumite situaţii, asta înseamnă că nu mai folosesc trei judecători în ultima cale de atac, ci numai doi judecători. Este adevărat că avem şi efectul devolutiv al apelului, care înseamnă că pot să cercetez cauza pe toate aspectele, şi pe aspecte de lege, şi pe aspecte de probe, adică şi pe legalitate, şi pe temeinicie. Şi atunci, această modalitate de rezolvare a căii de atac, în opinia noastră, este benefică, degrevează, pe de-o parte, şi pe de alta, lasă posibilitatea unei reanalize a probelor.

Faptul că, spre sfârşitul anului acesta, legislativul a hotărât, în sfârşit, să constate că încuviinţările de executare silită pot să treacă şi la executorul judecătoresc este benefic. Cu o singură remarcă: numai încuviinţările de executare care privesc titlurile executorii, hotărâri judecătoreşti. Pentru că s-a făcut o oarecare confuzie într-o anumită parte a presei, pe care noi am remarcat-o, dar probabil confuzia s-a datorat mai puţinei disponibilităţi. Deci, numai hotărârile judecătoreşti nu vor mai fi încuviinţate de către instanţă, şi e firesc pentru că deja a trecut prin filtrul cel puţin al unui judecător. În materie penală, nu am putut să facem o evaluare pentru că timpul este scurt.

Reporter: Dar un feedback aţi primit din partea judecătorilor şi procurorilor?

Adrian Bordea: Deocamdată, sunt chiar probleme contradictorii nerezolvate la nivelul sistemului, chiar săptămâna trecută, joi şi vineri, a fost o întâlnire a preşedinţilor secţiilor penale de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie, unde s-au dezbătut câteva aspecte legate de aceste dispoziţii neclare ale procedurii. Oricum, şi în materia procedurii civile, nu toate sunt în regulă, însă pe parcurs instanţele vor reuşi, printr-o practică unitară, să rezolve problemele mai puţin clare. În materie penală, este greu să facem acum o evaluare, e greu câtă vreme nu mai târziu de acum o săptămână Curtea Constituţională a pronunţat acea hotărâre, care practic aduce o modificare substanţială a procedurii.

Este greu să faci o evaluare la câteva luni, la trecerea unui an de la intrare în vigoare. Am avut (marţi, n.r.) o întâlnire la Ministerul Justiţiei cu un grup interinstituţional care vizează exact aplicarea noilor coduri şi am remarcat acolo un lucru, pentru că am fost oarecum curios să văd, în perioade anterioare, care a fost impactul noilor coduri, am ajuns la concluzia că la 1893 a fost o modificare substanţială a codului de procedură civilă de la 1864, modificare care a generat în instanţe o practică oarecum neunitară, contradictorie timp de 13 ani. Noi sperăm ca în cel mult un an de aici încolo să putem avea o imagine foarte clară a tot ceea ce se întâmplă în sistem cu privire la noul Cod de procedură civilă.

Reporter: Asta înseamnă că abia peste trei ani vom putea evalua impactul Codului de procedură penală?

Adrian Bordea: Sub aspect procesual intervin multe modificări, pentru că în Camera de consiliu, judecătorul nu mai este singur, trebuie să citeze. Se schimbă datele problemei, iar o evaluare care nu ţine cont de modificări, îţi dă peste cap toată construcţia, şi nu este nici indicat, pentru că faci un pas în ideea organizării, pentru ca pe urmă să constaţi o destructurare. Ceea ce nu este în regulă, pentru că bulversezi sistemul, or ceea ce trebuie să facem este să oferim stabilitate şi eficienţă. Eficienţa este extrem de importantă şi noi, eu şi domnul Muscalu (Gheorghe Muscalu, vicepreşedintele CSM, n.r.), tocmai pe acest temei am pornit anul acesta, al eficienţei sistemului judiciar. Şi avem oarecum plăcuta surpriză ca elemente ale eficienţei pe care noi, Consiliul, le-am abordat să fie preluate de organismele europene care au folosit în scoreboard-ul acestui an criteriile de eficienţă pe care noi deja le foloseam.

Reporter: Pe parcursul acestui an aţi anunţat că se fac verificări la nivelul instanţelor şi parchetelor unde există dosare vechi nesoluţionate. Mai mult, spuneaţi că parchetele unde sunt dosare vechi de mare corupţie vor fi sancţionate. Aveţi o statistică în acest sens?

Adrian Bordea: Dosarele vechi au reprezentat întotdeauna pentru justiţie un semnal de alarmă, pentru că justiţiabilul aşteaptă hotărârea să-i vină cât de repede, să aibă satisfacţia dreptului, or dacă un dosar durează cinci, zece ani, este clar că lucrurile nu sunt în regulă. Am făcut la nivelul instanţelor solicitări Inspecţiei Judiciare. Inspecţia Judiciară ne-a transmis rezultatul la sfârşitul verii. O următoare verificare a Inspecţiei este la 15 ianuarie 2015. Aceasta este practic o verificare continuă. Dosarele mai vechi reprezintă un semnal de alarmă pentru justiţie. La momentul sfârşitului verii, la nivel judecătoresc erau 143 de dosare mai vechi de zece ani. Fiecare dosar a fost analizat de Inspecţia Judiciară şi de către Secţia petnru judecători a CSM. Ce am constatat - ca o surpriză neplăcută, dar şi cu conotaţii favorabile - este faptul că din cele 143 de dosare, în jur de 130 erau datorate numai unor expertize, unor suspendări, deci nu poţi să spui că este culpa judecătorului. Sunt şi câteva dosare în care într-adevăr se vădeşte culpa judecătorului, iar Inspecţia Judiciară a luat măsura chiar a trimiterii în judecată disciplinară a unora dintre cei care nu au respectat un termen rezonabil de soluţionare a cauzelor. Chiar pe rol avem dosare în acest sens.

Reporter: Aveţi şi exemple?

Adrian Bordea: Nu le-am soluţionat şi de aceea nu este bine să fac vorbire despre ele, este posibil totuşi ca raportul acesta să nu fie întregit cu toate apărările pe care magistratul le face. Trebuie să recunoaştem un lucru greşit al sistemului: volumul foarte mare de muncă. În opinia noastră, este inacceptabil ca la o populaţie de 20 de milioane de locuitori să ai 3.300.000 de procese şi să ai 4.500 de judecători şi 2.700 de procurori. Este un număr mult prea mare, un volum mult prea mare, generat însă, din nefericire, de o instabilitate legislativă care generează o instabilitate socială. Dacă vorbim despre dreptul de proprietate, vedem câte şi câte modificări, şi câte lucruri nefireşti se întâmplă. Pentru că numai stabilitatea legislativă este cea care îţi dă şi stabilitatea socială, altfel ajungem la compromisuri care nu sunt benefice nimănui.

Reporter: Anul acesta am asistat la un număr foarte mare de sesizări ale Inspecţiei Judiciare, ca urmare a declaraţiilor venite din sfera politică, cum ar fi cele ale lui Traian Băsescu, Victor Ponta, Varujan Vosganian sau Dan Voiculescu. Credeţi că acest lucru a dus la apariţia unei presiuni mai mari asupra magistraţilor?

Adrian Bordea: Sunt organizaţii neguvernamentale care ne critică pentru că nu am fost suficient de eficienţi în ce priveşte apărarea independenţei. Trebuie să remarcăm un lucru: faptul că anul acesta a fost un an electoral, este cert că a condus ca oamenii politici să încerce să influenţeze alegătorul prin diverse declaraţii. Ei au fost, marea majoritate - în condiţiile în care într-adevăr a fost afectată independenţa justiţiei prin declaraţiile lor - au fost atenţionaţi prin hotărârile Plenului, o atenţionare morală.

Nici judecătorii, nici procurorii nu se amestecă în treburile executivului sau legislativului. Nu o să spun că o lege este proastă, o să spun că o lege are mici neclarităţi. Eu nu vreau să imixtionez în activitatea lor, cu atât mai mult cu cât este posibil ca aspecte de nelegalitate să le judece judecătorul, aspecte de neconstituţionalitate să treacă în zona de critică, nu neapărat în zona Curţii Constituţionale, ci a instanţelor de drept comun.

Reporter: O premieră care a avut loc în timpul mandatului dumnevoastră este aceea că DNA a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări cu privire la judecătorul Rodica Cosma, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis cercetarea lui Radu Mazăre sub control judiciar într-un dosar în care procurorii anticorupţie au cerut arestarea primarului Constanţei. De ce a fost necesar acest lucru? Consideraţi normal ca tocmai magistraţii să atace deciziile magistraţilor?

Adrian Bordea: Eu apreciez că a fost o reactivitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, probabil că efortul pe care l-au depus în acel dosar s-a soldat cu alte rezultate decât le-ar fi dorit. Din nefericire, ei nu au aşteptat soluţia definitivă, care a fost aceea a menţinerii soluţiei judecătorului. Inspecţia Judiciară a făcut verificări incomplete, a hotărât Plenul, astfel încât vom vedea care este rezultatul. Oricum, lucrurile acestea nu e bine să se întâmple, pentru că ele, până la urmă, conduc la ideea că sistemul judiciar are anumite părtinităţi. Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali. Dacă sunt într-adevăr fapte care conduc la o anumită activitate neconformă cu statutul magistratului, atunci într-adevăr Inspecţia Judiciară trebuie să facă verificări.

Reporter: Vorbim, totuşi, de o decizie judecătorească.

Adrian Bordea: Exact. Pe acest aspect al plângerii împotriva unei decizii judecătoreşti nu este foarte în regulă, însă separat de acest caz, totuşi, trebuie să remarcăm şi un alt aspect care priveşte un fapt al judecătorului care depăşeşte limitele rezonabilităţiii. Independenţa magistratului nu este absolută. El are o obligaţie de a respecta legea şi o obligaţie de a se apărat împotriva oricărei imixtiuni din interior sau din exterior. Obligaţia aceasta trebuie circumscrisă numai legalităţii. Tot ceea ce depăşeşte acest principiu înseamnă că picăm fie în zona abuzului, fie altor fapte, fie disciplinare, fie chiar penale. De aceea este foarte important ca în momentul în care am o iniţiativă de genul plângerii la Inspecţia Judiciară, cu atât mai mult cu cât o face un organ judiciar, este bine să evalueze foarte bine toate consecinţele.

Reporter: Putem spune că a fost vorba de un abuz al DNA?

Adrian Bordea: Nu ştiu. Nu cred că putem vorbi la acest moment de nicio soluţie, pentru că încă Inspecţia Judiciară are pe rol acest caz, dar ideea este că nici judecătorul, nici procurorul nu trebuie să abuzeze de acest concept de independenţă. Acest concept de independenţă mai degrabă îi conferă obligaţii decât drepturi.

Reporter: Tot ca o retrospectivă, anul acesta, un cunoscut politician şi om de afaceri a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În această vară, au fost presiuni foarte mari asupra judecătorilor care au soluţionat acest caz, dar şi asupra procurorilor care l-au anchetat. Prin diverse căi, a fost contestat acest dosar. Mai mult, s-a vorbit despre faptul că CSM nu a intervenit.

Adrian Bordea: În general, Consiliul este organismul colectiv colegial care nu trebuie să ia o măsură grăbită. Trebuie analizate absolut toate aspectele, pentru că de aceea procedura este aşa. Inspecţia Judiciară face un raport, după care îl înaintează Plenului CSM, iar acesta va hotărî asupra acestuia. Lucrurile sunt relativ dificil de explicat, pentru că trebuie să intrăm în toată procedura.

Reporter: Totuşi, CSM n-ar fi trebuit să aibă o altă atitudine, pentru că s-au făcut presiuni foarte mari asupra judecătorilor acestui caz?

Adrian Bordea: După cum cred că ştiţi, Inspecţia Judiciară a întocmit un raport şi s-a constatat în acea situaţie că independenţa sistemului judiciar a fost afectată. Acum, că există o presiune sau nu, este în funcţie şi de cum percepe magistratul, judecător sau procuror, presiunea. La un moment dat, poţi să nu ai percepţia de presiune. Spre exemplu, noi considerăm şi am ajuns la concluzia că un inculpat care face anumite afirmaţii despre sistemul judiciar sau despre un anumit judecător nu trebuie să-l avem în seamă, pentru că sunt câteva zeci de mii de inculpaţi care pot spune vrute şi nevrute. Or apărare sistemului judiciar nu trebuie să fie un instrument pur formal. El trebuie să aibă eficienţă. El are eficienţă atunci când într-adevăr discuţiile asupra unei hotărâri sau asupra sistemului conduc la concluzia că acest sistem este afectat. Nu mă interesează că inculpatul nu ştiu care dintr-un dosar ţipă şi spune vrute şi nevrute, ne interesează cum reacţionează societatea, cum reacţionează oamenii care influenţează societatea. Din nefericire, în societatea noastră avem mari probleme cu educaţia, cultura, lucrurile astea trebuie din ce în ce mai mult avute în vedere. Pentru că societatea evoluează şi nu poate să rămână în urmă cultura unui popor.

Reporter: În câteva zile vor avea loc discuţii tehnice pe marginea raportului MCV. Cum credeţi că va arăta viitorul raport?

Adrian Bordea: Noi sperăm să arate foarte bine. De aceea, chiar avem câteva rezultate notabile pe care le putem oferi reprezentanţilor Comisiei Europene. În opinia mea, România a făcut un salt calitativ foarte important. Şi trebuie să profităm de situaţia actuală, pentru că sunt eforturi ale magistraţilor, judecători şi procurori concretizate. Un exemplu în acest sens este că la începutul anului erau în sistem 217 dosare mai vechi de zece ani, iar în vară au fost doar 143.

Reporter: În acest context, ce a însemnat pentru sistemul de justiţie românesc scandalul în care este implicată Alina Bica, în prezent arestată într-un dosar de corupţie?

Adrian Bordea: Trebuie să facem o precizare de la început, ca să nu apară nimic confuz: prezumţia de nevinovăţie există, faptul că s-a luat o măsură preventivă faţă de procurorul şef DIICOT, probabil că sunt argumente analizate, atât Secţia de procurori cât şi judecătorul care a instrumentat cauza. Când se doreşte eradicarea corupţiei la orice nivel, nu trebuie să fie un element negativ. Dacă într-adevăr este vorba de o faptă de corupţie, atunci oricine trebuie să suporte consecinţele, indiferent cine ar fi el. Noi am militat întotdeauna împotriva acestor imunităţi, chiar şi în Secţia de judecători, nu ne interesează în acordarea imunităţilor decât aspectele pur formale şi nimic mai mult. Nu intrăm noi să judecăm un dosar, dar lăsăm judecătorul să-şi facă treaba. Altfel, putem fi acuzaţi că blocăm justiţia.

Reporter: Tocmai despre un blocaj a fost vorba săptămâna trecută, când asupra CSM au planat acuzaţii conform cărora ar fi încercat să o protejeze pe Alina Bica?

Adrian Bordea: Aici ar trebui să facem o distincţie foarte clară: arestul la domiciliu este o măsură provizorie de restrângere a libertăţii. Nu eşti în arestul Poliţiei, dar eşti în absolut aceleaşi condiţii restrictive acasă. Nu înţeleg de ce s-a născut această critică, pentru că s-a luat o măsură preventivă. Probabil că ceea ce s-a trimis în seara acelei zile a fost o parte din materialul probator, nici nu ştiu dacă nu cumva chiar Parchetul a cerut, printre altele, şi arestul la domiciliu. Nu cunosc exact elementele. Pentru că s-au dezbătut numai în Secţia de procurori, dar este o măsură restrictivă de libertate, o măsură preventivă legală. Nu s-a dat, spre exemplu, încuviinţarea pentru controlul judiciar ca să spui că l-ai lăsat liber. S-a luat o măsură restrictivă de libertate foarte importantă.

Reporter: Se vehiculează ideea conform căreia serviciile secrete ştiau că fostul şef al DIICOT este implicat într-un caz de corupţie. De ce credeţi că nu au adus această informaţie la cunoştinţa decidenţilor în acest caz? S-a dorit deliberat numirea ei la DIICOT pentru că era şantajabilă?

Adrian Bordea: Nu ştiu ce se discută în afara unui cadru pur oficial, însă este cert că noi, în modificările pe care le-am propus în legile de modificare a justiţiei, am propus ca magistraţii procurori să aibă aceeaşi procedură ca şi magistraţii judecători. După cum ştiţi, la Înalta Curte, numai Secţia pentru judecători face propunerile, fără nicio altă intervenţie. Zona aceasta a parchetelor este mixtă, atât administrativ, în zona executivului, pentru că procurorul este propus de ministrul Justiţiei şi un aviz al Consiliului, după care trece la preşedinte. Faptul că noi am propus, în modificările legislative, o situaţie similară cu judecătorii cred că este cel mai în regulă, soluţia cea mai bună pentru a evita nu atât imixtiunile cât suspiciunile, pentru că sunt create foarte multe suspiciuni pe baza faptului că un ministru este angajat într-un anume partid. Pe de altă parte, cazul acesta ne pune în gardă şi va trebui să fim din ce în ce mai atenţi. Este adevărat că nu poţi afla. Nimeni nu ştia ce s-a întâmplat sau ce se va întâmpla cu procurorul la momentul la care a fost propus. Nu am fost informaţi de organismele specializate în acest caz. Dacă ar fi existat, evident că lucrurile luau o altă turnură.

Reporter: CSM de ce nu a luat măsuri în cazul Bica imediat după apariţia fotografiilor în care fosta şefă a DIICOT apărea alături de Elena Udrea?

Adrian Bordea: Singurul lucru pe care l-a făcut Consiliul a fost acela de a sesiza Inspecţia Judiciară sub aspect deontologic, iar ataşat acestei sesizări, doamna procuror a făcut o cerere de apărare a reputaţiei, şi atunci ele s-au conexat, pentru că nu poţi să spui că ai reputaţie şi deontologic ai probleme. Ele se leagă şi de aceea Inspecţia Judiciară le-a conectat, şi vom vedea ce răspuns va da.

Reporter: Mandatul dumneavoastră în funcţia de preşedinte al CSM se apropie de final. Există, până la acest moment, nume vehiculate în rândul colegilor dumneavoastra din Consiliu cu privire la cei care îşi vor depunde candidatura pentru conducerea CSM?

Adrian Bordea: Nu vă ascund. Chiar în Plenul din 27 noiembrie am făcut un apel colegilor mei să se gândească la candidaturi, pentru că se apropie vertiginos 7 ianuarie. Vom vedea. Încercăm să discutăm deschis. Toţi cei rămaşi, care nu au mai avut mandate, au vocaţia, numai că important este ca anul viitor să se continue o activitate oarecum fermă pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, pentru că nu ştim dacă nu cumva şi anul viitor vom avea surprize. Surprize în sensul unor atacuri consistente la independenţa justiţiei. Este posibil, după cum e posibil ca societatea să se calmeze după anul acesta electoral şi să ne apucăm toţi să ne vedem de lucrurile noastre, şi atunci când este necesar să fim atenţionaţi, însă să fim atenţionaţi într-un registru de normalitate, nu excese, pentru că excesele duc la o cale greşită.