INTERVIU - Rovana Plumb: Pensii majorate cu 4 - 4,4% şi o nouă lege a salarizării, în 2015

Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plub, spune, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, că instituţia pe care o conduce are nevoie de revigorare şi reformare şi că doreşte să se concentreze în special pe politicile de ocupare, dar şi pe cele care ţin de familie şi protecţie socială.

Rovana Plumb vorbeşte de prima decizie importantă pe care a luat-o ca ministru al Muncii, respectiv reînfiinţarea, după patru ani, a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, prin desfiinţarea Direcţiei de Protecţie a Copilului din minister şi a Oficiului Român pentru Adopţii, Ministrul argumentează decizia prin faptul că metodologia de coordonare privind protecţia copilului trebuie să fie "sub o singură baghetă", nu să existe două structuri instituţionale care să se ocupe de acelaşi domeniu.

Întrebată dacă ar susţine redeschiderea adopţiilor internaţionale în condiţiile unor reglementări foarte stricte, ministrul Muncii spune că, în prezent, nu există nicio discuţie în Guvern sau la nivelul altor instituţii guvernamentale cu privire la acest subiect. Ministrul precizează că, în cel mai scurt timp, instituţionalizarea copiilor mai mici de trei ani va fi interzisă.

Referindu-se la pensii, Rovana Plumb spune că, în 2015, ar putea fi majorate cu cel puţin 4% şi cel mult 4,3 - 4,4%. Ministrul dă asigurări că există bani pentru acest lucru, dar şi că angajaţii tineri care contribuie în prezent la sistemul de pensii îşi vor primi drepturile cuvenite atunci când vor ajunge la vârsta de pensionare.

Rovana Plumb vorbeşte, în interviul acordat MEDIAFAX, şi despre modificările care ar urma să fie aduse Legii pensiilor, dar şi despre faptul că în acest an se va elabora proiectul de lege care va stabili modul în care se va face plata pensiilor din Pilonul II.

Ministrul mai spune că se lucrează la modificarea Legii salarizării unitare şi aceasta va deveni aplicabilă din 2015, iar până atunci, pentru a stimula angajaţii care fac performanţă în sistemul public, se analizează posibilitatea acordării unui premiu de merit, echivalentul a două salarii, în trimestrul IV al acestui an.

În ce priveşte salariul minim brut pe ţară, Rovana Plumb spune că nivelul acestuia va creşte cu 12,5% începând cu 1 iulie 2014, ajungând la 900 de lei, iar în 2016 va fi 1.200 de lei, cu 33% mai mare decât în iulie 2014. Ministrul susţine că banii necesari pentru aceste creşteri sunt asiguraţi.

Prezentăm integral interviul acordat de Rovana Plumb agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Aţi trecut de la Ministerul Mediului la gestionarea problemelor care ţin de Ministerul Muncii, cu o problematică complet diferită, diversă şi foarte dificilă. Ce credeţi că vă recomandă pentru acest post?

Rovana Plumb: În primul rând, vreau să vă spun că sunt onorată că ocup acest portofoliu. Desigur că a fost o decizie politică, dar a fost şi una personală. De când mă ştiu, îmi place să lucrez împreună cu oameni, pentru oameni, şi cât am fost ministru la Mediu am încercat, încă din perioada în care eram membru în Parlamentul European, să îmbin politicile sociale cu politicile de mediu, pentru că aceasta este noua viziune, nu numai la nivelul Uniunii Europene, ci la nivel internaţional, şi nu am fost străină nicio clipă de politicile din domeniul muncii şi protecţiei sociale. Am activat în cadrul Parlamentului European în Comisia pentru muncă şi afaceri sociale, fiind membră şi în Comisia pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi şi în Comisia pentru mediu, sănătate şi siguranţă alimentară. De asemenea, în calitatea pe care am avut-o ca vicepreşedinte de grup al socialiştilor şi social-democraţilor europeni, am avut multe iniţiative şi rapoarte în domeniul social. În domeniul muncii, un prim exemplu care îmi vine acum în minte este că am fost prima care am ridicat la nivelul dezbaterii europene problematica copiilor rămaşi singuri acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate. Am avut un raport în Parlamentul European privind feminizarea sărăciei în Uniunea Europeană, în care am pus accentul pe modul în care trebuie să construim politicile europene, deci implicit şi în România, pentru a îmbunătăţi situaţia femeii pornind de la faptul că efectele crizei economice şi financiare au avut un impact social în special în rândul femeilor din Uniunea Europeană. Aşa că pentru mine este o bucurie şi vreau să vă spun că, deşi am trei săptămâni astăzi de când sunt la Ministerul Muncii, am început să cunosc mai multe detalii şi să consider că este loc de o revigorare şi de o reformare a întregului sistem în acest domeniu.

Rep.: Pentru că vorbeaţi de o revigorare a unor segmente din minister, care sunt lucrurile prioritare şi care vi se pare domeniul cel mai dificil din acest minister?

R.P.: În primul rând vreau să vă spun că Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este un minister de sinteză, care coordonează politicile în toate aceste domenii. Ca viziune, mă voi concentra pe zona de ocupare, pentru că aici avem nevoie de creşterea numărului de locuri de muncă şi, prin politicile pe care le "desenăm" ca Guvern, vizăm reducerea numărului de şomeri în rândul tinerilor. Aici avem programe finanţate european, care sunt concrete şi ţintite către această categorie. De asemenea, avem bursa locurilor de muncă, ce se organizează permanent, şi tot în ceea ce priveşte liniile de ocupare, vrem să venim cu o noutate, respectiv locurile de muncă verzi într-o economie care doreşte să tranziteze către o economie "green and smart". În ceea ce priveşte zona de familie, de protecţie socială şi de persoane vârstnice, aici viziunea se conturează în felul următor: tot ceea ce înseamnă asistenţă socială o cuplez cu conceptul de familie, pentru că în familie avem şi copii, şi tineri, avem şi vârstnici, şi părinţi, mame, taţi, bunici şi alte rude, care fiecare are problemele lui şi vrem ca în acest concept al asistenţei sociale să predomine cât mai mult conceptul familiei. Aici avem câteva priorităţi, respectiv dezvoltarea serviciilor sociale în sprijinul copiilor, dar şi a persoanelor care au nevoie de asistenţă socială. Lucrăm acum cu colegii din Parlament pe noua Lege privind economia socială, care va fi finanţată pe diverse direcţii strategice, prin fondurile venite de la Uniunea Europeană, atât în actualul cadru financiar, cât şi în următorul. Nu pot să spun, în momentul de faţă, că este un domeniu mai greu decât altul, pentru că aici avem de-a face cu sufletele oamenilor, care au diverse probleme, şi toate domeniile reprezintă o prioritate, pentru că încerc să văd în spatele cifrelor că de fapt există oameni şi că atunci când faci politici trebuie să te gândeşti la oameni. Sigur că, din punct de vedere tehnic, trebuie să iei în calcul şi indicatorii şi cifrele, dar atunci când tranşezi, trebuie să iei în calcul faptul că în spatele lor există suflete.

Rep.: Preşedintele Traian Băsescu a criticat miercuri, la bilanţul SRI, "egoismul" unor instituţii care nu vor să-şi cupleze bazele de date, afirmând că în acest fel se riscă unele atacuri cibernetice, dând exemplu Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor. Aţi primit vreo solicitare în acest sens? Veţi lua vreo măsură?

R.P.: Am trei săptămâni de când sunt la acest minister şi nu am avut până în momentul de faţă posibilitatea să intru analitic pe toate domeniile. În momentul în care voi avea informaţii, voi comunica.

Nivelul minim cu care putem mări pensia este 4%, iar cel maxim este 4,3 - 4,4%

Rep.: Aţi anunţat în cadrul audierilor din Parlament că în acest an pensiile vor fi indexate, cel mai probabil, cu 4%. Colega dumneavoastră de cabinet, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, s-a arătat sceptică în privinţa posibilităţilor financiare şi a afirmat că va trebui să aibă o discuţie cu dumneavoastră. Aţi avut această discuţie, cu ce argumente aţi mers?

R.P.: Am avut o discuţie cu doamna ministru Ioana Petrescu. Aş putea spune că vorbim aproape în fiecare zi la telefon, pentru că sunt probleme punctuale pentru care trebuie să luăm decizii rapide în ceea ce priveşte majorarea pensiilor. I-am spus că se poate face, am şi relatat în conferinţa de presă privind recalcularea pensiilor şi majorarea acestora cu 63 de lei în medie pentru toţi cei care au intrat la pensie începând cu ianuarie 2011. Gândiţi-vă că este totuşi prima oară, după ce patru ani de zile nivelul pensiilor a fost nemodificat, când Guvernul Ponta a luat această decizie, de a majora pensiile începând cu anul 2013, iar în anul 2014 a fost o primă majorare conform prevederilor legale. Mai mult decât atât, am recalculat şi am reuşit această majorare. Ce pot să vă spun în momentul de faţă este că pentru anul 2015, dat fiind că avem deja cifra ratei inflaţiei din 2012, de 3,79, nivelul minim cu care putem mări pensia este 4%, iar cel maxim este 4,3 - 4,4%.

Rep.: Ce modificări veţi face la Legea pensiilor şi de ce consideraţi că este necesară modificarea ei?

R.P.: Modificările pe care le avem în vedere vizează simplificarea legislaţiei. Vrem reglementări legislative care să simplifice situaţia şi pentru oamenii care intră în contact cu instituţiile, nu doar pentru funcţionari. Punctual, vrem modificarea sau abrogarea unor dispoziţii privind asigurarea în sistemul public de pensii pe bază de declaraţii individuale de asigurare, ca urmare a preluării, din 1 iulie 2012, de către ANAF, a colectării contribuţiilor de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente. De asemenea, vrem o reglementare a posibilităţii de valorificare la pensionare a informaţiilor din arhiva electronică a Casei Naţionale de Pensii, în situaţia în care persoana care solicită pensionarea nu se mai află în posesia carnetului de muncă. Mai avem în vedere o reglementare privind obligativitatea unirii dosarelor de pensie în situaţia persoanelor care beneficiază de o pensie plătită de Casa Teritorială de Pensii şi o alta plătită de Casa Sectorială de Pensii. Toate modificările vor fi discutate cu asociaţii ale pensionarilor, cu colegii mei din celelalte instituţii, cu parlamentari, astfel încât să avem o facilă implementare a politicii în domeniul pensiilor pentru Pilonul I.

Rep.: Un studiu făcut recent asupra sistemului de pensii a arătat că acesta este sustenabil doar până în anul 2030, în condiţiile actuale. Ce garanţii oferiţi angajaţilor tineri de astăzi, care contribuie la sistemul public de pensii, că bugetul de stat le va putea asigura pensia pentru care ei au contribuit?

R.P.: În mod sigur pot să vă spun că sistemul de pensii în România este sustenabil şi că nu trebuie să existe nicio îngrijorare. Tocmai de aceea mi-am asumat responsabilitatea, pentru ca pe anumite scenarii, care sunt pozitive sau poate mai puţin optimiste, să putem să intervenim cu acele politici care să consolideze sistemul de pensii, cu referire la sistemul public de pensii, dar nu numai. Chiar astăzi am avut o discuţie cu reprezentanţii asociaţiilor administratorilor de fonduri private de pensii din România şi anul acesta vom lucra şi împreună cu ASF, astfel încât să putem să reformăm sistemul de pensii în sensul sustenabilităţii lui, dar şi al obţinerii unei pensii decente. Deci viziunea mea este ca pe tot ceea ce înseamnă sistem de pensii în România, fie că vorbim de public, fie că vorbim de privat, să asigurăm un echilibru între sustenabilitatea sistemului şi o pensie decentă.

Rep.: Aţi stabilit şi cum anume veţi face acest lucru?

R.P.: În momentul de faţă, pentru a putea să avem o astfel de viziune, beneficiem de asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale, care va veni cu anumite prognoze şi previziuni în acest domeniu. De asemenea, este nevoie să finalizăm o analiză de impact clară a modului în care evoluează sistemul de pensii în România, mă refer şi la cel public şi la cel privat, însă, în ceea ce-i priveşte pe tineri, nu trebuie să existe niciun fel de îngrijorare, pentru că avem deopotrivă Pilonul I şi Pilonul II. Am discutat în cursul zilei de astăzi că vom lucra pentru a elabora Legea privind plata pensiilor din Pilonul II.

Rep.: Când credeţi că va fi gata această lege şi pentru ce mod de plată optaţi, integral, gradual sau mixt?

R.P.: Până când nu voi avea o analiză clară privind impactul fiecărui tip de sistem, nu pot să iau nicio decizie, pentru că totul se bazează pe anumite scenarii care trebuie să conducă la sustenabilitatea sistemului şi la o pensie decentă.

Rep.: Cota virată de la sistemul public de pensii la sistemul de pensii obligatorii va putea să crească la 6% până în 2016, aşa cum prevede legea, având în vedere că deja există întârzieri de un an?

R.P.: Acolo unde este lege nu este tocmeală. Conform legii, cota de contribuţie la fondul de pensii se majorează cu 0,5 puncte procentuale pe an. Vom vedea dacă se pune problema schimbării acestui calendar, dar chiar şi în situaţia întârzierii de care vorbiţi, nu au intervenit până în prezent modificări decisive.

Legea salarizării unitare va fi aplicabilă din 2015

Rep.: Fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, a afirmat că legea salarizării unitare trebuie modificată şi îşi propunea să facă acest lucru până la sfârşitul anului trecut, pentru a intra în vigoare în acest an. Nu s-a întâmplat acest lucru. Dumneavoastră în cât timp credeţi că am putea avea o Lege a salarizării echitabilă, aplicabilă şi prin ce modificări ar putea ajunge la forma ideală?

R.P.: Cât de curând. Îmi doresc acest lucru, pentru că într-adevăr administraţia publică trebuie privită prin prisma nevoii de a fi mult mai eficientă, dar şi prin prisma nevoii de motivare a personalului care lucrează. Şi atunci ne vom uita către actuala Lege a salarizării unitare, care nu este pusă în aplicare şi nu a fost pusă de către Guvernul Boc de foarte mult timp, la fel cum s-a întâmplat şi cu Legea pensiilor. Vom lucra cu Ministerul de Finanţe şi cu Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, astfel încât să găsim acele prevederi care să fie incluse în lege, dacă va fi nevoie de modificare, sau vom stabili dacă va fi nevoie de o implementare treptată, astfel încât ea să răspundă cerinţelor administraţiei publice din punct de vedere al motivării personalului. Prioritară pentru noi în momentul de faţă, în discuţiile cu Ministerul Finanţelor şi cu Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, precum şi cu organismele internaţionale, este posibilitatea de a acorda, în trimestrul IV al acestui an, un premiu de excelenţă la nivelul a două salarii obţinute în decursul anului de către salariatul respectiv pentru aportul şi valoarea adăugată adusă în administraţia publică. Acest lucru va necesita adoptarea unui ordin comun al celor trei miniştri, prin care să stabilim clar care sunt criteriile în baza cărora se va putea acorda acest premiu. În acest moment suntem la nivel de analiză.

Rep.: Credeţi că vom avea totuşi o lege a salarizării aplicabilă din 2015?

R.P.: Eu sunt convinsă că da. De altfel, din perioada în care era ministru al Muncii doamna Câmpeanu, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Ministerul Finanţelor se lucrează într-un grup de lucru care îşi continuă şi acum activitatea.

Rep.: Sindicaliştii au atras atenţia asupra unei anomalii privind salarizarea în România, respectiv că există angajaţi care sunt plătiţi cu salariul minim şi în acelaşi timp beneficiază şi de ajutoare sociale, pentru că venitul pe membru de familie este atât de mic încât le permite să ceară şi ajutoare sociale. Cum veţi regla acest lucru?

R.P.: Sper că nu va mai trece prea multă vreme până când nu vor mai exista astfel de cazuri. Guvernul Ponta a încercat încă din 2012 să rezolve problema angajaţilor cu venituri mici şi am început să creştem salariul minim pe economie. Vom ajunge în cea de a doua parte a anului acesta la 900 de lei şi sperăm ca, treptat-treptat, să ajungem, aşa cum este prevăzut, la 50% din venitul mediu pe economie. În momentul de faţă sunt 274.000 de persoane care beneficiază de creşterea salariului de bază minim brut pe ţară. În iulie 2014, creşterea acestuia faţă de decembrie 2013 va fi de 12,5%, iar în 2016 faţă de iulie 2014 va fi de 33%. Până în 2016, salariul minim brut pe ţară trebuie să fie de 1.200 de lei. Vreau să vă spun foarte clar şi foarte sigur că avem prevăzuţi în buget aceşti bani. Banii de salarii, cât şi cei pentru pensii sunt prevăzuţi în Legea bugetului de stat şi respectiv în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Toate aceste creşteri sunt prevăzute pentru funcţionarii publici, dar şi pentru pensionari şi sperăm să putem să găsim soluţii prin care să îmbunătăţim mult mai mult toată această situaţie, pentru a nu mai avea persoane care să fie nevoite să beneficieze de ajutoare sociale deşi sunt angajate.

Rep.: România, la fel ca toate celalalte state membre, are o rată a şomajului foarte mare în rândul tinerilor. De curând s-a lansat programul "Garanţia pentru tineri". Dincolo de acest program, ce soluţii concrete propuneţi pentru ca tinerii să intre pe piaţa muncii?

R.P.: Am prevăzut inclusiv în finanţările din următorul Program de finanţare 2014-2020 din Fondul Social European scheme de ajutor pentru angajatori, astfel încât să poată să creeze mai multe locuri de muncă pentru tineri. Printre soluţiile identificate amintesc implementarea schemelor de ucenicie ca modalitate de formare a tinerilor, susţinerea efectuării stagiului, prin acest lucru se facilitează accesul tinerilor absolvenţi de învăţământ superior pe piaţa muncii, stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor, prin acordarea de subvenţii diferenţiate în funcţie de nivelul studiilor absolvite, dar şi promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor aflaţi în risc de marginalizare socială, prin stimularea angajatorilor care îi încadrează. Mai avem în vedere creşterea mobilităţii tinerilor, prin acordarea unor prime de mobilitate şi luăm calcul şi acordarea unor prime de încadrare sau de instalare, consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente. De asemenea, să nu uităm că pentru anul acesta se anunţă măsuri clare în ceea ce priveşte reducerea poverii fiscale de la angajator, adică reducerea contribuţiei sociale cu 5% şi neimpozitarea profitului care se reinvesteşte, tocmai pentru a găsi pârghiile necesare pentru stimularea ocupării.

Desfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului a fost o nedreptate

Rep.: În domeniul asistenţei sociale ne confruntăm cu un deficit major de aproximativ 12.000 de persoane. Un audit al sistemului de protecţie al copilului realizat de Ministerul Muncii şi Fundaţia SERA România a arătat că sunt direcţii pentru protecţia copilului care funcţionează doar cu jumătate din numărul de angajaţi. Cum veţi rezolva această problemă, având în vedere şi salariile extrem de neatractive din acest domeniu?

R.P.: Cu toţi ştim că angajarea unu la şapte asumată de Guvernul Boc a afectat întreg sistemul de asistenţă socială, inclusiv serviciile destinate protecţiei copilului. Auditul nu a făcut nimic altceva decât să ne confirme situaţia dezastruoasă în care s-a ajuns din cauza acelei măsuri aplicate în 2009. Prin Ordonanţa 77/2013, noi am încercat să rezolvăm această problemă, însă ea a fost declarată neconstituţională. În momentul de faţă, ce se poate face, până la soluţionarea problemei de constituţionalitate a Ordonanţei, este că autorităţile locale pot angaja în limita bugetului alocat. În acelaşi context, nu este de neglijat nici faptul că inclusiv în proiectul de Strategie din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului ne propunem ca, până la sfârşitul perioadei de implementare, să se ocupe toate posturile vacante.

Rep.: Cea mai importantă decizie pe care aţi luat-o în cele trei săptămâni de când sunteţi ministru al Muncii este reînfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, prin desfiinţarea Oficiului Român pentru Adopţii. De ce aţi considerat că este necesară această structură şi de către cine va fi coordonată?

R.P.: Fiecare cetăţean din această ţară şi fiecare categorie de vârstă reprezintă pentru noi o prioritate. Copiii reprezintă viitorul şi a fost făcută o nedreptate totală atunci când s-a desfiinţat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care nu făcea altceva decât să coordoneze toate politicile, în aşa fel încât să-i asigure copilului o dezvoltare armonioasă şi să se asigure că îi sunt respectate toate drepturile. Am luat această decizie politică la nivelul Guvernului, la iniţiativa premierului, pentru că în acest domeniu politicile trebuie să fie coordonate într-un mod unitar. Şi atunci am reînfiinţat Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii, astfel încât metodologia de coordonare să fie sub o singură baghetă, nu să avem două structuri instituţionale, care să coordoneze practic acelaşi domeniu. Atunci când vorbim de respectarea drepturilor copilului ne gândim la toată paleta de politici publice, inclusiv pe zona pe care lucra Oficiul Român pentru Adopţii. Este mult mai simplu şi pentru cei care prestează toate serviciile publice de la nivelul Consiliilor Judeţene, mă refer la Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, astfel încât să avem o singură linie după care coordonăm, să nu avem o serie întreagă de disfuncţionalităţi care să ducă la ineficienţă sau o calitate mai slabă a serviciului prestat în acest domeniu.

Rep.: Pe cine propuneţi ca şi coordonator al noii structuri?

R.P.: Autoritatea va fi condusă de către un secretar de stat. Profilul secretarului de stat trebuie să fie al unei persoane care a lucrat în domeniu şi care cunoaşte foarte bine care sunt problemele în acest domeniu, astfel încât să poată să vină cu corecţii şi cu o abordare care să asigure respectarea drepturilor celor mici.

Rep.: Nu aţi făcut încă o propunere, o nominalizare?

R.P.: O voi face cât de curând. În momentul de faţă sunt mai multe variante.

Rep.: Veţi cere noului secretar de stat să gestioneze diferit partea de adopţie, în sensul de a încerca să scoată, prin adopţie, mai mulţi copii care sunt în prezent în grija statului?

R.P.: Voi cere să fie gestionat eficient domeniul protecţiei drepturilor copilului în general şi cel al adopţiei şi protecţiei speciale - mă refer la copiii aflaţi în grija statului - în special. Ne dorim ca numărul copiilor din instituţii să se reducă cât mai mult şi cât mai mulţi dintre ei să fie îngrijiţi într-o familie naturală sau adoptivă, dar nu trebuie să uităm că 75% din copiii aflaţi în instituţii au peste 10 ani, iar mare parte dintre ei prezintă anumite probleme care ar putea să le slăbească şansele de a fi adoptaţi, chiar dacă noi toţi ne dorim ca şi ei să aibă şansa de a avea o familie.

Rep.: România a reluat în ultimul an, după o perioadă îndelungată, adopţia internaţională care este permisă doar cetăţenilor români stabiliţi în străinătate. Având în vedere istoricul adopţiei internaţionale, dar şi faptul că încă avem un număr mare de copii aflaţi în grija statului, aţi fi de acord cu reluarea adopţiei internaţionale în condiţiile unei reglementări foarte stricte?

R.P.: Referitor la adopţiile internaţionale, în niciun caz greşelile trecutului nu trebuie să se mai repete. În momentul de faţă, nu există nicio discuţie în Guvern sau la nivelul altor instituţii guvernamentale cu privire la adopţiile internaţionale.

Vârsta de la care copilul va putea fi instituţionalizat va creşte de la doi la trei ani

Rep.: Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copiii (FONPC) solicită interzicerea prin lege a instituţionalizării copiilor mai mici de trei ani, fiind demonstrat faptul că instituţionalizarea la vârste foarte mici are efecte ireversibile asupra dezvoltării copilului. Veţi da curs acestei propuneri?

R.P.: În mod cert da. Este o propunere pentru care mulţumim FONPC şi, mai mult decât atât, cât de curând, ea va fi implementată, pentru că una dintre acţiunile Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, aflat în prezent în etapa de finalizare, este exact interzicerea instituţionalizării copilului cu vârstă mică, respectiv creşterea vârstei de instituţionalizare de la doi la trei ani. Deci susţinem cu tărie această propunere şi este posibil ca acesta să fie unul dintre primele rezultate concrete ale Strategiei. Sperăm să se întâmple cât de repede.

Rep.: Ministerul Muncii a elaborat şi a pus în dezbatere publică, înainte ca dumnevoastră să preluaţi portofoliul, un proiect de Hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Acest document este contestat de beneficiari şi de ONG-urile din domeniu, care reclamă lipsa de viziune şi de profesionalism, dar şi faptul că acest document nu este corelat cu Strategia privind drepturile copilului şi nici cu Convenţia ONU în domeniu. Veţi susţine proiectul în forma actuală?

R.P.: În forma actuală nu. Este un proiect care se află în dezbatere, chiar săptămâna trecută a avut loc o dezbatere publică şi am rugat colegii să transmită că cer să se organizeze rapid un grup de lucru din care să facă parte reprezentanţii persoanelor cu dizabilităţi, pentru că ei ştiu şi înţeleg mai bine decât oricine altcineva cum trebuie să răspundem punctual nevoilor pe care ei le au. Din punctul meu de vedere, această strategie, pe care am citit-o în forma pusă în dezbatere, are nevoie de anumite completări. Ea este în concordanţă cu obiectivele specifice la nivel european, dar cred că trebuie particularizată şi cu situaţia din România. Mai mult decât atât, vreau să le transmit tuturor persoanelor care fac parte din această categorie că în mod cert, de la 1 ianuarie 2015, Ministerul Muncii va asigura pe site-ul său accesul tuturor persoanelor cu dizabilităţi, prin scrierea Braille, dar şi prin alte instrumente necesare lor, astfel încât, politicile pe care noi le promovăm şi care intră în dezbatere publică să poată să fie accesibile şi pentru ele.

Rep.: Aveţi un proiect sau aţi identificat o problemă pe care v-aţi propus să o rezolvaţi neapărat până la finalul mandatului dumneavoastră?

R.P.: Aşa cum am spus la început, este imposibil să stabilesc o ierarhie a ceea ce-mi doresc mai repede în acest mandat. Ceea ce îmi propun eu este să schimb pe cât posibil orientarea dinspre o atitudine pasivă şi o permanentă aşteptare spre acţiune, tradusă prin măsuri concrete şi eficiente. Scopul final este ca prin aceste măsuri să încurajăm munca, să putem crea noi locuri de muncă, să stimulăm dezvoltarea unei societăţi care în felul acesta îşi va putea permite să fie mult mai atentă cu persoanele care nu pot sau nu mai pot, după o viaţă de muncă, să-şi câştige singure existenţa. Sunt foarte optimistă că putem schimba în bine toate aceste lucruri, printr-un efort comun. Pentru anul acesta, aş vrea să definitivăm proiectul privind pensiile ocupaţionale, vom lansa în luna aprilie viziunea în ceea ce priveşte obiectivele specifice în domeniul reducerii sărăciei şi excluziunii sociale. De asemenea, vreau să avem politici mult mai active şi mai ţintite în ceea ce priveşte ocuparea, pentru că avem nevoie în România ca toată creşterea economică şi prognozele, care sunt optimiste în ceea ce priveşte creşterea economică, să se regăsească în beneficii sociale.