Interviu cu şeful Statului Major al Forţelor Navale: Bun cart înainte!

Prezentăm interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale:

Rep: Aţi participat la Ziua Marinei în diferite „calităţi”, de la cadet până la şef al SMFN. Când v-a plăcut cel mai mult şi când a fost cel mai greu?

A.M.: Este drept, în tradiţia sa de 117 ani, Ziua Marinei a cunoscut vremuri bune şi mai puţin bune, iar impactul pe care l-a avut în conştiinţa oamenilor a fost de asemenea fluctuant. De la mijlocul anilor 80, când am absolvit eu Institutul de Marină de la Constanţa, această sărbătoare s-a dezvoltat de la an la an. Îmi aduc aminte totuşi că, până în anul 1990, când Ziua Marinei se sărbătorea în prima duminică a lunii august, singurele manifestări care aveau loc erau în cadrul unităţilor, cu mici activităţi şi la bordul navelor staţionate în bază. După anul 1990, tradiţia a cunoscut o revigorare, care i-a adus sărbătorii strălucirea bine-meritată. În primul rând, a fost schimbată data de celebrare, revenindu-se la ziua de 15 august, sărbătoarea Sfintei Marii, după concepţia care exista deja în conştiinţa oamenilor. Pot afirma că mă bucur mai mult acum de Ziua Marinei, când văd cum, în fiecare an, mii de români sunt alături de călătorii pe drumuri de ape, în ceea ce reprezintă una dintre cele mai îndrăgite sărbători naţionale.

Când eram student, am participat şi eu la un marş de instrucţie al bricului „Mircea”. Atunci am învăţat ce înseamnă „spiritul Mircea”: „O mână pentru tine, o mână pentru navă”. Muncim pentru navă, ne îndeplinim rolurile pe care le avem la bord, pentru a asigura executarea misiunii pe care nava o primeşte, dar, în acelaşi timp, trebuie să avem grijă şi de siguranţa noastră. Acest principiu, pe care îl învăţăm la bordul lui „Mircea”, îl avem în minte pe tot parcursul carierei noastre, indiferent în ce structură a Marinei ne desfăşurăm activitatea.

Rep: Car sunt momentele de neuitat?

A.M.: Legat de Ziua Marinei îmi aduc aminte de multe momente de neuitat. Când eram elev de liceu, la Mangalia, mergeam la Ziua Marinei în avanportul Mangalia, apoi, ca tânăr locotenent, după anul 1984, am participat la Ziua Marinei pe mare, la exerciţiile care se desfăşurau, în calitate de comandant de navă. Am lipsit doar o dată de la Ziua Marinei, în anul 2003, când am participat la Cursurile Colegiului de Comandă şi Stat Major din Marea Britanie, dar gândurile mele erau tot aici, în ţară.

Anul acesta, sărbătoarea marinarilor este dedicată navei-şcoală „Mircea”, care aniversează 80 de ani de la intrarea sa în serviciul Forţelor Navale Române. Recent, „Bricul Mircea”, cum este cunoscut de majoritatea românilor, a revenit din marşul istoric de trei luni. La data de 27 iunie, am fost în Portul Hamburg, din Germania, locul în care velierul nostru a fost construit în perioada 1938-1939, unde am avut privilegiul de a înmâna comandantului navei titlul de „Ambasador onorific în Serviciul României”, oferit navei de domnul ministru al Apărării, Gabriel Leş. La plecarea din Hamburg, „Mircea” a reconstituit traseul iniţial de venire în ţară, din primăvara anului 1939. Întregul itinerariu, a cuprins 12 porturi din nouă ţări şi a fost o ocazie ideală pentru a duce la îndeplinire noi misiuni de diplomaţie navală, concomitent cu realizarea misiunii sale de bază, aceea de a instrui viitori ofiţeri de marină şi maiştri militari.

De Ziua Marinei, la Constanţa, nava-şcoală „Mircea” va primi o nouă decoraţie din partea Preşedintelui României. Astfel, mi-aş dori ca anul 2019 să rămână pentru marinarii români, şi nu doar pentru ei, un moment de neuitat, legat de tradiţia pe care „Bricul Mircea” continuă să o ducă mai departe, cu fiecare generaţie nouă de cadeţi. Afirm cu mândrie că, în anii de studenţie, m-am aflat printre cadeţii care au bricuit puntea din lemn de tec a lui „Mircea” şi care au urcat în arboradă pentru întinsul şi strânsul velelor. În viitorul apropiat, mai exact în perioada 2021-2022, ne dorim ca nava-şcoală „Mircea” să înfăptuiască primul marş circumterestru, ceea ce, cu siguranţă, va reprezenta un moment de neuitat în istoria Forţelor Navale Române.

Rep: Cum se prezintă Forţele Navale astăzi?

A.M.: În anul 2019, Forţele Navale Române sunt o structură modernă şi flexibilă, în conformitate cu standardele Alianţei Nord-Atlantice, fiind în măsură să răspundă cerinţelor celorlalte parteneriate strategice pe care România le are. Suntem capabili să executăm orice fel de misiuni, iar natura misiunilor destinate Marinei Militare devine din ce în ce mai complexă, de la misiuni clasice de luptă, misiuni de reprezentare, până la misiuni în sprijinul păcii, misiuni de combatere a terorismului şi misiuni de cotracarare a ameninţărilor din sfera cibernetică. În ultimii ani, Forţele Navale Române au dobândit un nivel foarte bun de interoperabilitate cu forţele navale din statele ce fac parte din Alianţă. Funcţionăm după aceleaşi standarde, punem în aplicare aceleaşi proceduri de executare a activităţilor pe mare, dar şi pe uscat şi în mediul aerian, cu mijloacele de care dispunem. Profesionalismul echipajelor noastre a fost unanim apreciat, fapt ce arată că dispunem de un sistem de pregătire aliniat în foarte mare măsură standardelor cerute de NATO şi de Uniunea Europeană.

Rep:: Participarea militarilor din Forţele Navale Române la misiunile şi exerciţiile organizate de Alianţa Nord-Atlantică în zona Mării Negre contribuie la implementarea măsurilor de securitate pe flancul estic al NATO. Sunt Forţele Navale Române un furnizor de securitate în Marea Neagră?

A.M.: Consider că, prin succesul cu care îndeplinim misiunile alături de partenerii noştri, Forţele Navale Române reprezintă un furnizor credibil de securitate, atât pentru România, cât şi pentru Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. Misiunile noastre sunt puse în practică, respectând întocmai standardele şi obiectivele stabilite în cadrul NATO. Anul acesta, fregata „Regele Ferdinand” a desfăşurat misiuni de supraveghere maritimă în Marea Neagră, sub drapelul NATO, în cadrul grupării navale SNMG-2, iar dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” a fost integrat în gruparea navală permanentă NATO SNMCMG 2, pentru misiuni specifice de luptă contra minelor marine. Prezenţa navelor noastre la misiuni sub stindard NATO consolidează angajamentul pe care România şi l-a asumat faţă de aliaţi pentru îndeplinirea măsurilor colective de asigurare a securităţii pe flancul estic al Alianţei. Sunt încrezător că programele de modernizare a Forţelor Navale Române vor fi îndeplinite cât mai curând.

Rep: Cum vedeţi evoluţia situaţiei geopolitice şi militare din bazinul de nord al Mării Negre?

A.M.: Contextul geopolitic şi de securitate din bazinul de nord al Mării Negre se menţine complicat. Odată cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, de către Federaţia Rusă, Alianţa Nord-Atlantică a dispus o serie de măsuri menite să asigure securitatea statelor membre, cu precădere cele riverane Mării Negre. Măsurile NATO vizează însă şi descurajarea activităţilor care contravin legislaţiei internaţionale, în special în ceea ce priveşte Dreptul Maritim Internaţional şi Dreptul Conflictelor Armate. Ca partener cu drepturi depline al NATO, România are un rol bine definit în această ecuaţie. Forţele Navale Române contribuie cu militari şi cu platforme navale de luptă la acţiunile pe care Alianţa şi statele partenere din regiune le desfăşoară, în Marea Neagră. De exemplu, în luna iunie, o corvetă românească şi o navă purtătoare de rachete au luat parte la Exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 19, organizat de forţele navale americane şi ucrainene, în raioane maritime din largul coastelor Ucrainei. În acelaşi timp, ca plan de extindere şi de modernizare a capabilităţilor de contracarare a potenţialelor ameninţări, menţinem ideea înzestrării Forţelor Navale Române cu nave şi cu echipamente de luptă noi, iar pe termen lung privim cu optimism şi spre achiziţia de noi submarine, esenţiale pentru întărirea capabilităţilor operaţionale ale Forţelor Navale Române la Marea Neagră.

Rep: Cum priviţi planul de înzestrare a Forţelor Navale Române cu construcţii de noi corvete?

A.M.: Planul de înzestrarea a Forţelor Navale Române prin construcţia a patru corvete multifuncţionale rămâne un proiect prioritar şi de actualitate. Avem nevoie de aceste nave militare pentru a ne putea îndeplini misiunea de bază, de apărare a ţării în zona maritimă şi fluvială, precum şi de a duce la îndeplinire angajamentele asumate pe plan internaţional. Realizarea acestui proiect va avea efecte pozitive şi în consolidarea moralului echipajelor navelor.

Rep.: Programul de achiziţie a corvetelor multifuncţionale întârzie din diverse motive, mai ales juridice. Actualele nave din dotare, din această categorie, mai au resursa tehnică?

A.M.: Navale de luptă aflate acum în dotarea Forţelor Navale Române, deşi învechite, sunt capabile, din punct de vedere tehnic, să ducă la îndeplinire misiunile care le sunt încredinţate, dar cu multe exceptări de la standardele impuse de NATO. Acest lucru se compensează cu profesionalismul echipajelor formate din ofiţeri de marină şi maiştri militari şi soldaţi profesionişti, capabili şi dedicaţi.

Rep.: Un cuvânt pentru marinarii militari?

A.M.: La ceas aniversar, doresc să mulţumesc personalului din Forţele Navale Române pentru eforturile susţinute şi implicarea în realizarea obiectivelor planificate şi a misiunilor încredinţate. Devotamentul, abnegaţia şi profesionalismul au fost şi sunt garanţia îndeplinirii obiectivelor asumate de Armata României în domeniul maritim.

Închei prin a ura tuturor celor care, prin profesie, interes sau pasiune, se simt legaţi sufleteşte de ceea ce înseamnă domeniul naval, multă sănătate, împliniri în plan profesional şi personal şi bucurii alături de cei dragi. Fie ca Fecioara Maria să vă ocrotească mereu de primejdii şi să vă călăuzească drumul prin marea vieţii: „La mulţi ani!” şi „Bun cart înainte!”.