Iohannis a sesizat CCR pe o lege privind mutarea prefecturii din judeţul Bacău: Formulările sunt neclare şi imprevizibile

Sesizarea vizează Legea pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului – Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, informează Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă remis, joi, MEDIAFAX.

Legea în cauză, adoptată de Parlament, a fost trimisă spre promulgare preşedintelui Iohannis pe 6 aprilie.

„Potrivit dispoziţiilor art. 860 alin. (3) din Codul civil: „Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii”. Acest articol conţine două teze: prima teză vizează bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, iar teza a doua bunurile aflate în domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, arată şeful statului, în textul sesizării către CCR.

Klaus Iohannis argumentează că modificările aduce Legii 213/1998 nu arată distincţia între bunurile publice care fac sau nu obiectul exclusiv al proprietăţii publice, precizând că formulările sunt neclare şi imprevizibile.

„Completarea prin legea criticată a art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, în sensul adăugării posibilităţii trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale prin lege, fără a se face distincţie după cum bunurile fac sau nu obiectul exclusiv al proprietăţii publice, lipseşte norma de claritate, precizie şi previzibilitate, prin raportare la teza întâi a art. 860 alin. (3) din Codul civil, fiind contrară art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii. Un argument suplimentar încălcării acestei norme constituţionale este reprezentat de faptul că, în prezenţa unor modalităţi alternative de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale, nu este clar care modalitate va fi aleasă şi în baza căror criterii”, mai spune sursa citată.

Şeful statului mai spune că transferarea unui bun public din domeniu public al statului în cel al unei unităţi administrativ teritoriale încalcă prevederile Constituţiei, fiindcă nu menţionează condiţiile în care poate fi făcut acest transfer.

„În plus, această normă poate fi interpretată în sensul în care şi un bun care nu face obiect exclusiv al proprietăţii publice ar putea fi transferat din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale prin lege, acest lucru fiind contrar art. 1 alin. (4) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, aşa cum instanţa constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa. Din acest motiv, apreciem că reglementarea incompletă din conţinutul art. I, fără menţionarea condiţiilor în care un astfel de transfer poate fi făcut prin lege încalcă exigenţele de calitate a legii instituite de art. 1 alin. (5) din Constituţie, reprezentând şi o încălcare a separaţiei puterilor în stat, contrar art. 1 alin. (4) din Constituţie, în condiţiile în care s-ar permite legiuitorului să transfere bunuri ut singuli care nu fac obiect exclusiv al proprietăţii publice, încălcându-se competenţa Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern în acest sens”, a completat Iohannis.

De asemenea modificările legislative încalcă jurisprudenţa CCR, prin faptul că a fost deschisă posibilitatea adoptării unor legi cu caracter individual pentru bunuri aflate în proprietatea publică a statului.

„Prin modificarea adusă art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi prin reglementarea posibilităţii ca „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin lege sau (...) prin hotărâre a Guvernului” se deschide posibilitatea adoptării unor legi cu caracter individual pentru bunuri aflate în proprietatea publică a statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Acest lucru contravine chiar rolului Parlamentului şi funcţiei sale de legiferare, precum şi principiului separaţiei puterilor în stat. Adoptarea unor legi cu caracter individual, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa precitată, aduce atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu. O lege, adoptată în condiţiile de mai sus, contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituţională. ”, a mai susţinut Iohannis.