Iohannis atacă la CCR modificarea art. 12 din legea 78/2000 pentru sancţionarea faptelor de corupţie

”Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 11 alin. (1), ale art. 61 alin. (2), precum şi pe cele ale art. 66 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţie”, se arată în solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis.

El susţine, printre altele, că legea a fost dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor, cu încălcarea prevederilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, în cadrul unei sesiuni extraordinare, convocată prin Decizia nr. 5 din 27 iunie 2018 pentru perioada 2 – 19 iulie.

”Sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost legal întrunită. Înscrierea acestei legi pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 66 alin. (2); totodată, Legea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie nu se regăseşte în cuprinsul Deciziei nr. 5/2018 de convocare a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară”, sunt motive invocate de şeful statului.

Legea supusă controlului de constituţionalitate modifică şi completează articolul 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, după cum urmează: la articolul 12, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: la art. 12 – (1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la unu la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite. La articolul 12, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: „(2) În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit.”

”În calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor a dezbătut şi a adoptat legea criticată în şedinţa din data de 4 iulie 2018. În cursul aceleiaşi şedinţe şi tot în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor a adoptat şi Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, prin care a fost abrogat art. 132 din Legea nr. 78/2000 (art. III). Cu alte cuvinte, în aceeaşi zi, Camera Deputaţilor a adoptat modificări ale aceluiaşi act normativ, prin două proiecte diferite de acte normative (Pl-x 340/2018 şi Pl-x 406/2018), din care unele sunt discordante unele faţă de altele”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte modificarea alin. (1) al art. 12, potrivit căruia: „sunt pedepsite cu închisoarea (...) dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite”, menţionăm că, referitor la natura „foloaselor necuvenite”, limitate în legea criticată doar la categoria foloaselor „materiale”, art. 11 alin. (1) din Constituţie arată că <Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte>”, se mai arată în solicitarea preşedintelui Iohannis.

Iohannis mai susţine că prin modificările realizate de legea supusă controlului de constituţionalitate se consacră însă posibilitatea de a obţine foloase nemateriale, care pot îmbrăca diverse forme şi prin aceasta, urmare a noii reglementări, sunt scoase din sfera ilicitului penal, în mod nejustificat, multiple activităţi (menţionăm cu titlu de exemplu, oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil pe liste de candidaturi ale unui partid în cazul unor alegeri locale sau parlamentare etc.).

”Modificarea art. 12 alin. (1) în sensul precizării scopului obţinerii folosului <doar pentru sine> încalcă art. 18 lit. b) din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de Statul român prin Legea nr. 365/2004. Potrivit acestor dispoziţii, <fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru atribuirea caracterului de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie (...) b) faptei unui agent public sau a unei alte persoane de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană cu scopul de a abuza de influenţa sa reală ori presupusă, în vederea obţinerii unui folos necuvenit de la o autoritate administrativă sau de la o autoritate publică a statului parte>. Prin aceasta, apreciem că sunt încălcate prevederile art. 11 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora <Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte>”, mai arată Klaus Iohannis.

În sesizarea preşedintelui se face trimite şi la stenograma şedinţei plenului Camerei Deputaţilor, care denotă faptul că proiectul de lege nu se afla pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare.

Pe 4 iulie Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege iniţiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care prevede că anumite fapte de corupţie se pedepsesc doar dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii "pentru sine" nu şi pentru altul şi doar dacă bunurile şi foloasele sunt exclusiv "materiale".

Citeşte şi: Răzvan Vulcănescu, preşedinte CNAS: Cardul de asigurări în sănătate poate circula fără ştirea pacientului

Citeşte şi: Spitalul pentru Copii „Marie Curie” va demola mai multe clădiri din curtea unităţii spitaliceşti

Citeşte şi: Ştrandul public din Galaţi

Citeşte şi: Câinii fără pedigree nu mai pot fi vânduţi în magazine de tip pet-shop. Amenzile pot ajunge până la 5.000 de lei.

Citeşte şi: Sorina Pintea: Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va fi terminat în 2023