Judecătoarea Gabriela Bîrsan şi-a retras candidatura pentru preşedinţia instanţei supreme

Gabriela Bârsan le-a spus membrilor Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că nu poate face abstracţie de faptul că o decizie a CSM ar putea fi contestată şi, din punctul său de vedere, ar fi ilegală având în vedere că este preşedinta Secţiei de contencios unde se judecă contestaţia privind numirea noii conduceri a Consiliului.

Ea a explicat că deciziile Plenului pot fi contestate la instanţa supremă, la Secţia de contencios.

"Am ajuns ca noi să ne judecăm cu noi. Nu trebuie să accentuăm criza de autoritate a sistemului judiciar, mai ales că noi cei de aici am ajuns să ne judecăm cu noi cei de acolo", a spus Gabriela Bîrsan.

Judecătoarea a mai susţinut că decizia ei de retragere a candidaturii a fost determinată de dorinţa de legalitate. Ea a depus cererea de retragere în scris membrilor CSM, arătând că există totuşi şi motive subiective, însă acestea nu au fost determinante pentru a se retrage din această competiţie.

Consiliul Superior al Magistraturii ia în discuţie, joi, candidaturile pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru care s-au înscris, în afara Gabrielei Bîrsan, judecătorii Rodica Popa, Livia Stanciu, Dănuţ Cornoiu şi Elena Cîrcei, ultimii trei participând şi la procedura de alegere din octombrie 2009.

Livia Stanciu şi Rodica Popa sunt judecătoare la Secţia penală, iar Elena Cîrcei este judecător la Secţia Comercială.

În 22 octombrie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a luat în discuţie primele candidaturi pentru postul de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rămas vacant în urma pensionării lui Nicolae Popa, începând cu luna septembrie 2009. Atunci au candidat Lidia Bărbulescu, Gabriela Victoria Bîrsan, Elena Cîrcei, Dănuţ Cornoiu şi Ilie Iulian Dragomir, toţi judecători la instanţa supremă.

Cu majoritate de voturi, CSM a desemnat-o pe Lidia Bărbulescu pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), numirea trebuind însă făcută de şeful statului.

În 3 decembrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu o va numi pe Lidia Bărbulescu în funcţia de preşedinte al instanţei supreme. Astfel, procedura de numire a şefului ICCJ a fost reluată începând cu 22 decembrie 2009, când CSM a fost notificat de către Administraţia Prezidenţială.

Potrivit legii,"preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani."

Numirea în funcţia de preşedinte al ICCJ se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Gabriela Bîrsan este cea care s-a pronunţat pentru egalizarea gradelor procurorilor, în sensul că, deşi proveneau de la parchetele locale şi lucrau în cadrul DNA şi DIICOT, să beneficieze de aceleaşi drepturi ca cei din direcţiile speciale. Acordarea gradelor de parchet de instanţă supremă pentru procurori ca urmare a prestaţiilor pentru scurtă perioadă la DNA şi DIICOT a generat nemulţumiri în sistem.

Gabriela Bîrsan este judecător de peste 25 de ani, începându-şi activitatea în 1980 la Judecătoria sectorului 6 din Capitală, iar în 1990 a devenit vicepreşedinte al acestei instanţe. De asemenea, magistratul a fost şi judecător inspector la Tribunalul Bucureşti în 1991, iar în 1993 a fost promovată la Curtea de Apel Bucureşti.

Din 2000, Gabriela Bîrsan este judecător la instanţa supremă în domeniul contenciosului administrativ şi fiscal, din 2005 ocupând funcţia de preşedinte al Secţiei de Contencios a instanţei supreme.

Judecătoarea Gabriela Bîrsan este prima care a acordat daune morale în cazul arestării pe nedrept a unor persoane în dosarele mineriadei din 13 -15 iunie 1990, iar în 1993 a pronunţat sentinţa civilă de desfiinţare a Partidului Comunist Român.