Judecător ICCJ, procuror general de curte de apel, decan de barou - inculpaţi ai DNA, în 2010

De asemenea, Gâlcă, în calitate de procuror general al Parchetului Curţii de Apel Galaţi, nu ar fi menţionat în cuprinsul a şase declaraţii de avere depuse, în perioada anilor 2007 - 2009, că deţine o clădire în municipiul Galaţi şi că a înstrăinat-o, cât şi că are o datorie în valoare de 250.000 lei către o societate comercială din Galaţi.

La rândul său, inculpatul Dediu Lili, în calitate de administrator al SC Piact CF Spiact Galaţi SA, nu a înregistrat în evidenţele contabile ale firmei sale veniturile realizate din construirea imobilului menţionat, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 90.387,50 lei (reprezentând impozit pe profit şi TVA).

Gâlcă, alături de ceilalţi inculpaţi, a fost trimis în judecată, la Înalta Curte de Casaţie, iar în 20 august 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de cererea de pensionare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, decretul de pensionare publicându-se în 13 septembrie.

În 22 septembrie, avocatul Christy Gabriel Mârşanu, din Baroul Iaşi, a fost trimis în judecată, pentru că a pretins şi primit 10.000 de euro de la doi denunţători, cărora le-a promis că poate interveni pe lângă magistraţi de la instanţele băcăuane. Procurorii DNA, în perioada 2 - 12 august, Mîrşanu ar fi pretins şi primit de la doi denunţători 10.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţi judecători din cadrul Tribunalului Bacău şi ai Curţii de Apel Bacău. Banii au fost ceruţi pentru soluţionarea favorabilă a unei cereri de punere în libertate provizorie a unei persoane arestate preventiv pentru contrabandă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Cei 10.000 de euro au fost primiţi suplimentar faţă de cuantumul onorariului de 10.000 de lei stabilit prin convenţie pentru acordarea de asistenţă juridică persoanei arestate.

DNA susţine că pentru a crea aparenţa de legalitate a faptei sale, în perioada 21 iulie - 12 august, avocatul Mîrşanu a falsificat contractul de asistenţă juridică şi o chitanţă, modificând în contract, fără acordul celeilalte părţi, cuantumul onorariului de la 10.000 lei la 100.000 lei şi consemnând în chitanţă, în mod inexact, suma de 423.000 de lei.

Dosarul a fost trimis pentru soluţionare la Curtea de Apel Bacău.

Anterior, în 14 aprilie 2008, procurorii anticorupţie de la Iaşi l-ar fi trimis în judecată, într-un alt dosar, pe avocatul Mîrşanu pentru fapte de corupţie, alături de un alt avocat, Lucian Cosmin Mihai, şi încă două persoane implicate în cauză. Procurorii anticorupţie ieşeni îl acuză în acel dosar pe avocat de trei fapte de trafic de influenţă, înşelăciune şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Ulterior, în 30 noiembrie, avocatul Christy Mârşanu a fost trimis în judecată pentru corupţie, fiind acuzat că a pretins bani de la două persoane cărora le-a spus că poate interveni pe lângă judecători de la instanţa supremă pentru obţinerea eliberării lor. Christy Gabriel Mîrşanu este judecat pentru trafic de influenţă, de către Curtea de Apel Iaşi.

Anchetatorii au stabilit că, în octombrie 2009, Mîrşanu a pretins de la un denunţător suma de 60.000 lei promiţându-i, în schimb, că va interveni pe lângă judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceştia să pronunţe o hotărâre definitivă prin care denunţătorul şi fratele său să primească o condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Cei doi fuseseră condamnaţi de Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi la cinci ani de închisoare cu executare pentru tentativă la omor şi lipsire de libertate în mod ilegal. Din suma pretinsă, avocatul a primit 45.000 lei în trei tranşe în perioada octombrie - decembrie 2009. În 15 februarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a menţinut condamnarea celor doi fraţi la pedepse în regim privativ de libertate.

Avocatul Mîrşanu a mai fost trimis în judecată de procurorii DNA din Iaşi şi Bacău, în 2008 şi 2010, pentru fapte similare referitoare la primirea unor sume de bani promiţând că va interveni pe lângă mai mulţi judecători în scopul ameliorării situaţiei juridice a unor persoane trimise în judecată pentru infracţiuni precum traficul de persoane, contrabanda, evaziunea fiscală şi spălarea de bani.

În 4 octombrie, o avocată stagiară din cadrul Baroului Iaşi, un administrator de firmă, precum şi alte două persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupţie, în legătură cu obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile ce ar fi avut ca efect derularea unui proiect finanţat din fonduri europene.

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Lilieana Cremeniţchi, în stare de arest preventiv, avocat stagiar în cadrul Baroului Iaşi, pentru trafic de influenţă; Gheorghe Apopi, în stare de arest preventiv, om de afaceri, administrator al SC Apopi & Blumen SRL; Nicolae Hogaş, director la aceeaşi societate, şi Dragoş Ionuţ Dascălu, director, şef sector Iaşi în cadrul la SC Viarom Construct SA, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă. Potrivit rechizitoriului, în 19 februarie, avocata Lilieana Cremeniţchi ar fi pretins lui Gheorghe Apopi suma de 15.000 de euro pentru a interveni la judecători din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile într-un dosar civil care viza cele două societăţi comerciale menţionate. O hotărâre favorabilă în acest proces ar fi avut drept consecinţă câştigarea de către asocierea de firme reprezentată de inculpaţii Apopi, Hogaş şi Dascălu a unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile.

În aceeaşi zi, inculpata Cremeniţchi Lilieana a primit de la inculpaţii Hogaş Nicolae şi Dascălu Dragoş Ionuţ un avans de 30.000 lei din suma pretinsă, confirmând ulterior inculpatului Apopi Gheorghe primirea banilor.

În 7 septembrie 2010, procurorii anticorupţie i-au reţinut pe cei patru inculpaţi, iar a doua zi, Curtea de Apel Iaşi a hotărât luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara. Însă, în 23 septembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis recursul DNA şi a hotărât arestarea preventivă a inculpaţilor Cremenţichi Lilieana şi Apopi Gheorghe.

În 21 octombrie, DNA informa că Aurel Bungărdean, avocat din Baroul Bucureşti, este cercetat în libertate pentru dare de mită, pentru că i-a dat unui agent de poliţie 500 de lei pentru a nu-l reţine pe clientul său, acuzat de furt calificat. DNA a stabilit că, în 15 octombrie, Aurel Bungărdean i-a dat unui agent de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov (denunţător în cauză) suma de 500 lei pentru a nu-l reţine pe clientul său care era cercetat pentru furt calificat. În 9 noiembrie, avocatul a fost trimis în judecată, la Curtea de Apel Bucureşti.

În 27 octombrie, instanţa supremă l-a arestat pe prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu, şi pe ofiţerul SRI Tiberiu Popescu, acuzaţi de fapte de corupţie. Ulterior, în 9 decembrie, DNA l-a trimis în judecată pe Florin Apostu, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sibiu, care a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte.

Apostu Florin Nicuşor - fost coleg, la Sibiu, al actualului procuror general al României, Codruţa Kovesi - a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei, în schimbul căreia ar fi trebuit să-l ajute în promovarea unui recurs în interesul legii, în sensul că va interveni pe lângă şeful Ministerului Public.

Într-o conferinţă de presă, din 25 noiembrie, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, declara că "magistraţii care sunt suspectaţi de comiterea de fapte de natură penală nu trebuie protejaţi" şi le-a cerut procurorilor DNA ca "legea să fie aplicată în mod egal", indiferent de calitatea inculpaţilor. Şeful Ministerului Public răspundea unei întrebări a presei cu privire la arestarea fostului său coleg sibian, Florin Apostu.

În dosarul lui Apostu a fost deferit justiţiei şi Ilie Carabulea, administrator la SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu. Parchetul Judecătoriei Sibiu, condus de Florin Apostu, avea în lucru 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea.

DNA l-a trimis în judecată pe Florin Nicuşor Apostu, în stare de arest preventiv, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, pentru şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale şi o infracţiune de uz de fals în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, reţinere sau distrugere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizare a infractorului, patru infracţiuni de fals în declaraţii, 56 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 56 infracţiuni de uz de fals.

Totodată, a fost deferit justiţiei Tiberiu Narcis Popescu, în stare de arest preventiv, ofiţer activ în cadrul Direcţiei Judeţene de Informaţii Sibiu, pentru trei infracţiuni de dare de mită, complicitate la infracţiunea de favorizare a infractorului, complicitate la infracţiunea de reţinere sau distrugere de înscrisuri, complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, complicitate la infracţiunea de uz de fals.

Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, Apostu a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

În perioada 2006 - octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Carabulea Ilie. Cele două societăţi comerciale au achitat, pentru Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul Judecătoriei Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.

În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării acestor autoturisme, Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.

În 5 august 2010, Apostu, în calitatea sa de şef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, a primit de la Popescu un plic conţinând suma de 400 euro şi ulterior suma de 1.500 lei, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal referitor la cercetarea unei persoane pentru mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. În acest sens, Apostu a sustras din dosar două declaraţii, le-a remis lui Popescu pentru a fi distruse. iar ulterior a ataşat la dosar alte două declaraţii scrise de soţii Cârstea Sebastian Dumitru şi Mihaela Izabela după dictarea inculpatului Popescu Tiberiu Narcis şi potrivit îndrumărilor lui Apostu. În plus, Apostu a menţionat în fals pe cele două declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010 în faţa unui agent de poliţie, aplicând ştampila parchetului pe care îl conducea. De asemenea, soţii Cârstea s-au implicat şi în procurarea sumelor de bani remise lui Apostu.

În 27 septembrie 2010, Apostu a acceptat să primească de la Popescu o sumă de bani pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care o persoană era cercetată pentru ucidere din culpă. Cuantumul sumei de bani urma a fi comunicat după studierea dosarului respectiv.

În perioada septembrie - octombrie 2010, Apostu, în calitatea sa de şef de Parchet, în înţelegere cu Popescu, a stabilit să întocmească unei persoane un dosar penal, în mod fictiv, în scopul de a o determina să achite unui prieten al ambilor inculpaţi o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dar care nu fusese supusă executării silite. Cei doi inculpaţi au stabilit ca, după plata datoriei, să primească de la prietenul lor echivalentul a 20 la sută din valoarea sumei recuperate.

De asemenea, în perioada august - septembrie 2010, Apostu a primit de la două persoane produse alimentare şi a solicitat de la o altă persoană suma de 2.000 de euro pentru a soluţiona favorabil două dosare penale privind infracţiuni rutiere. În aceeaşi perioadă, inculpatul a primit băuturi alcoolice de la o persoană pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Judecătoriei Sibiu în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile acestei persoane într-un dosar civil.

În data de 30 septembrie 2010, în timp ce se afla în biroul său, Apostu i-a indicat unei persoane declaraţiile şi apărările pe care trebuia să le susţină la Poliţia Sibiu pentru a scăpa de orice sancţiuni penale, în condiţiile în care era cercetat pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală.

În plus, în cursul lunii octombrie 2010, Apostu a primit de la inculpatul Boţa Nicolae o sumă de bani în valută, lăsându-l să creadă că va soluţiona în mod favorabil un dosar penal în care soţia lui Boţa Nicolae era cercetată pentru infracţiunea de înşelăciune. În acest sens, i-a cerut poliţistului care instrumenta dosarul să-i înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată.

De asemenea, Apostu, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte. În unele cazuri, acesta a falsificat prin imitaţie semnăturile unor procurori, iar în alte cazuri a aplicat semnătura sa în locul lor. În plus, Apostu a respins şi plângerile formulate de părţi împotriva soluţiilor dispuse tot de el în unele din aceste dosare.

Curtea de Apel Constanţa judecă acest caz şi se va pronunţa asupra vinovăţiei acuzaţilor.

În 4 noiembrie, avocatul brăilean Sorin Constantin Ispas a fost eliberat de instanţa supremă, care a respins cererea DNA de a-l aresta pentru că, în luna octombrie, ar fi ajutat administratorul unei firme să dea mită unui funcţionar pentru a nu fi amendat pentru încălcarea normelor de funcţionare a societăţii.

Potrivit DNA, Sorin Constantin Ispas l-ar fi ajutat, în 22 octombrie, pe Ioan Marta, asociat şi administrator al SC Euroil SRL Brăila (arestat în aceeaşi cauză pentru dare de mită) să remită unui funcţionar cu funcţie de conducere din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Brăila (denunţător în cauză) suma de 13.000 lei. Banii respectivi au fost daţi pentru ca, în urma actelor de control efectuate la societatea administrată de Marta să nu îi fie confiscată suma de 350.000 lei pe care o avea de plătit la bugetul statului (sumă rezultată din vânzări efectuate la una dintre staţiile de distribuire a carburanţilor în lipsa avizării metrologice), pentru ca activitatea staţiei să nu fie sistată şi pentru a nu i se aplica o amendă de 100.000 lei.

În 12 noiembrie, decanul Baroului Alba, Doinea Scutea, şi fostul director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba, Ştefan Anghel Bogin, au fost arestaţi, de către Curtea de Apel Alba Iulia.

DNA informa că procurorii fac cercetări penale faţă de Doina Scutea - decanul Baroului Alba, pentru trafic de influenţă, Anghel Ştefan Bogin - fost director coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Alba, pentru cumpărare de influenţă, Claudiu Vasile Vulpe - arestat preventiv în altă cauză pentru infracţiuni de crimă organizată, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă, Alexandru Duca - pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă şi faţă de Bogdan Radu - pentru trafic de influenţă.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul lunii iunie 2009, Bogin Anghel Ştefan a fost numit director coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba ca urmare a destituirii din funcţie a fostului director. Pentru că această numire a fost contestată pe cale judecătorească şi pentru a obţine menţinerea într-o astfel de funcţie, în luna iunie 2010, prin intermediul lui Vulpe şi Duca, Bogin ar fi luat legătura cu Scutea, decanul Baroului Alba, pentru ca aceasta să intervină la judecătorii din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia în scopul respingerii acestei acţiuni.

Scutea ar fi fost de acord şi, arătând că are influenţă pe lângă magistraţi, în schimbul intervenţiei, ar fi pretins atât direct, cât şi prin intermediul lui Vulpe şi al lui Duca, ca Bogin, uzând de funcţia sa de conducere în cadrul DGFP Alba, să depună diligenţe pentru aprobarea cererii de compensare a unor datorii către bugetul de stat formulate de către decanul Baroului Alba. În schimbul intermedierii acordului cu Scutea, Vulpe şi Duca i-ar fi cerut lui Bogin acordarea de către instituţia pe care o conducea a unor tratamente preferenţiale societăţilor comerciale în care aveau interese directe (de exemplu, obţinerea de plăţi eşalonate pentru datoriile bugetare).

De asemenea, spunea DNA, independent de faptele prezentate, în cursul anului 2010, întrucât Radu Bogdan, fost consilier al ministrului întreprinderilor mici şi mijlocii, ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari cu atribuţii de decizie în aprobarea proiectelor finanţate din fonduri europene de la nivelul Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, ar fi primit de la Vulpe şi Duca aproximativ 40.000 lei cu scopul de a asigura declararea eligibilităţii unui proiect depus de Duca în numele unei societăţi comerciale din Alba-Iulia.

Radu Bogdan şi Claudiu Vulpe, zis "Fox", ar fi fost colegi în cadrul SIE, susţineau surse judiciare.

În urma unei contestaţii, în 16 noiembrie, ICCJ a decis punerea în libertate a inculpaţilor.

În 29 noiembrie, o judecătoare de la Curtea de Apel Iaşi a fost arestată pentru că a pretins 4.000 de euro pentru-şi convinge colegele de complet să dea o soluţie favorabilă unui bărbat care era în proces de partaj cu fosta soţie. Procurorii DNA o acuză pe Georgeta Buliga, judecător la Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de luare de mită şi trafic de influenţă.

Potrivit DNA, "în perioada februarie- martie 2010, inculpata Buliga Georgeta, judecător la Curtea de Apel Iaşi, a pretins şi primit de la învinuitul Popescu Liviu suma de 4.000 de euro, susţinând că banii sunt pentru două judecătoare din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi a pretins o altă sumă pentru sine al cărei cuantum nu l-a precizat".

Buliga Georgeta şi celelalte două judecătoare făceau parte din completul învestit cu soluţionarea unui dosar civil referitor la partajarea pe cale judiciară a bunurilor aparţinând învinuitului Popescu Liviu şi fostei sale soţii, dosarul fiind în stadiu de recurs. Banii au fost pretinşi pentru ca Popescu Liviu să obţină o soluţie favorabilă în procesul de partaj ce viza, în principal, un apartament în municipiul Iaşi, un teren în judeţul Iaşi şi două autoturisme. În condiţiile în care Judecătoria Iaşi şi Tribunalul Iaşi constataseră că fosta soţie a învinuitului Popescu Liviu avusese o contribuţie de 90 la sută în dobândirea bunurilor comune şi îi fuseseră atribuite o mare parte din acestea, în 12 martie 2010, completul din care făcea parte Buliga Georgeta a modificat în tot aceste hotărâri, dând câştig de cauză lui Popescu Liviu.

Ulterior pronunţării acestei decizii, Buliga Georgeta i-a mai pretins lui Popescu Liviu încă 1.000 euro, susţinând că banii sunt pentru una dintre membrele completului de judecată. În 26 noiembrie 2010, Popescu Liviu a remis inculpatei suma de 1.000 de euro pentru colega sa de complet, acceptând pentru sine suma de 3.000 de euro pentru "ajutorul" dat în obţinerea hotărârii.

A doua zi, judecătoarea Georgeta Buliga a primit suma de 3.000 euro, ea fiind prinsă în flagrat delict.

Miza procesului de partaj în urma căruia judecătoarea Buliga a fost arestată o reprezenta o avere de aproximativ 420.000 de lei.

În 30 noiembrie, o avocată din Baroul Bucureşti a fost trimisă în judecată de DNA pentru că ar fi cerut 1.500 de euro pentru a interveni pe lângă un procuror în schimbul obţinerii unei soluţii favorabile într-un caz de conducere a unui autoturism având o alcoolemie peste limita legală. Potrivit DNA, în cursul lunii decembrie 2005, Anca Păduraru, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, ar fi solicitat unei persoane suma de 1.500 euro pentru a interveni pe lângă un procuror din cadrul Parchetului Judecătoriei Sectorului 3 şi ar fi promis că, uzând de influenţa sa asupra acestui magistrat, va interveni pe lângă acesta pentru a dispune o soluţie de netrimitere în judecată, în condiţiile în care persoana respectivă era cercetată pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o alcoolemie peste limita legală.

Ulterior, în cursul anului 2010, persoana de la care inculpata Anca Păduraru a pretins suma de bani a fost trimisă în judecată, iar în luna martie 2010, a fost condamnată prin hotărâre definitivă a Judecătoriei Sectorului 3.

Dosarul lui Păduraru a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.

În 6 decembrie, un avocat din Baroul Neamţ, fost judecător, a fost arestat de Curtea de Apel Bacău, pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi pretins bani în schimbul soluţionării mai rapide şi favorabile a unui dosar civil care viza un teren şi construcţiile aferente.

Avocatul Constantin Cristian Catană, din cadrul Baroului Neamţ, este acuzat că, în perioada septembrie 2010 - 30 noiembrie 2010, ar fi pretins de la doi denunţători suma de 1.000 de euro sau echivalentul în lei, pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra judecătorilor din cadrul Judecătoriei Piatra-Neamţ. Avocatul a solicitat această sumă, pretinzând că va asigura soluţionarea mai rapidă şi în mod favorabil a unui dosar civil în care una dintre persoanele ce l-au denunţat avea calitatea de reclamant, dând de înţeles denunţătorilor că suma de 1.000 euro este destinată magistratului învestit cu soluţionarea acestui dosar.

Dosarul viza revendicarea unui teren şi a construcţiilor aferente situate în municipiul Piatra Neamţ.

În 3 decembrie, Constantin Cristian Catană a fost prins de către procurorii anticorupţie după ce a primit de la unul dintre denunţători suma de 1.000 euro. Catană a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în cursul anului 2004, în stare de arest preventiv, la momentul respectiv având calitatea de judecător. În cursul anului 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa Curţii de Apel Ploieşti hotărând condamnarea acestuia la trei ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Cu o zi mai devreme, în 2 decembrie, Ministerul Justiţiei afirma că este îngrijorat de înmulţirea anul acesta a cauzelor de corupţie în care sunt implicaţi magistraţi şi avocaţi, cerând fermitate conducerii instanţelor pentru asigurarea integrităţii şi combaterea acestui flagel, întrucât pasivitatea afectează actul de justiţie.

"Pe de o parte, această împrejurare demonstrează că Ministerul Public acţionează determinat, prin Direcţia Naţională Anticorupţie, împotriva flagelului corupţiei, fără nicio reţinere în raport de calitatea persoanelor învinuite sau inculpate. Pe de altă parte, starea de fapt reclamă o acţiune mai hotărâtă la nivelul conducerii instanţelor pentru asigurarea integrităţii şi combaterea corupţiei", declara ministrul Cătălin Predoiu.

Cazurile izolate de corupţie din sistemul judiciar şi profesiile juridice compromit imaginea Justiţiei şi încrederea în ea, pentru că nimeni nu poate spune cu precizie în ce măsură sunt izolate, sublinia el.

"Lipsa de integritate şi corupţia pot afecta independenţa magistraţilor şi a puterii judecătoreşti. Aceste cauze sunt difuze, de multe ori ascunse şi greu de combătut în absenţa unei respingeri publice a acestor practici de către liderii de opinie din Justiţie. Subliniem aceste preocupări pentru că independenţa puterii judecătoreşti este principalul pilon al statului de drept şi trebuie susţinut ca atare", afirma Cătălin Predoiu.

Material de Lucia Efrim, eveniment@mediafax.ro.