Judecătorii cer CSM să apere magistraţii faţă de Inspecţia Judiciară

"Faţă de acţiunile recente ale Inspecţiei Judiciare constând în emiterea unor comunicate de presă vizând sesizări din oficiu cu privire la „posibile” abateri disciplinare din dosare în curs de instrumentare, considerând inadecvata şi revoltătoare alegerea momentului emiterii acestor comunicate prin raportare la soluţii judiciare care ar putea fi dispuse sau care tocmai au fost dispuse. Solicităm admiterea cererii şi apărarea independenţei judecătorilor şi procurorilor de la instanţe şi parchete faţă de acest gen de fapte", a precizat Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) în cererea de apărare a independenţei magistraţilor, adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Conform documentului citat, pe 29 octombrie, Inspecţiei Judiciare (IJ) a transmis un comunicat de presă prin care anunţa că face verificări în cazul dosarului de la Parchetul Tribunalului Bucureşti privind decesul poliţistului Bogdan Gigină, în legătură cu posibile încălcări ale dispoziţiilor procedurale referitoare la competenţa de efectuare sau supraveghere a urmăririi penale.

Ulterior, pe 12 noiembrie, IJ atransmis un alt comunicat de presă prin care anunţa că face verificări privind posibile abateri disciplinare în cazul deciziei de la Curtea de Apel Bucureşti de eliberare din arest a fostului primar Cristian Popescu Piedone şi a cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

"Aceste comunicate reflectă o manieră de lucru incompatibilă cu principiul independenţei judecătorului de orice presiuni sau influenţe, atât din afara cât şi din interiorul sistemului, şi reprezintă un veritabil atentat la independenţa acestuia, creând opiniei publice impresia că soluţiile sunt sau ar putea fi influenţate de factori de decizie din sistem, care presează judecătorul să adopte o anumită conduită dorită de aceştia în dosarele pe care le soluţionează", se arată în cererea transmisă CSM.

Reprezentanţii UNJR susţin că, nu pun la îndoială dreptul IJ, ca entitate independentă, titulară a acţiunii disciplinare, de a se sesiza din oficiu în legătură cu abaterile săvârşite de magistraţi dar, pe de altă parte, independenţa judecătorilor reprezintă un principiu fundamental al statului de drept, "conform articolului 124 alin. 3 din Legea Fundamentală, fiind principala garanţie a dreptului la un proces echitabil de care trebuie să se bucure orice persoană".

"Tot astfel, independenţa procurorilor este anume recunoscută de lege, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea 303/2004. Dispoziţiile legale menţionate consacră dreptul şi totodată obligaţia judecătorului de a lua decizii exclusiv în baza legii prin raportare la situaţia de fapt stabilită în cauză, în afara oricăror influenţe din exterior, incluzând aici şi influenţele din sistem. Prin urmare, nicio persoană, autoritate, entitate, organism nu are dreptul de a acţiona de o aşa manieră încât să creeze aparenţa neechivocă a direcţionării actului judiciar spre o anume soluţie - alta decât cea care ar trebui stabilită de către magistrat, în temeiul legii, pe baza probelor cauzei şi potrivit conştiinţei sale", se mai precizează în documentul citat.

Conform cererii adresate CSM, astfel de acte sau fapte pot fi percepute de către un observator rezonabil, ca reprezentând mijloace de presiune asupra magistratului. Reprezentanţii UNJR sunt de părere că se induce în spaţiul public şi justiţiabililor ideea că soluţia într-un dosar poate fi determinată nu doar de probatoriul administrat şi dispoziţiile legale aplicabile, interpretate de judecător potrivit propriei conştiinţe, ci şi de teama de represalii sau, dimpotrivă, "bravura" împotriva acestora.

"Nu este de ignorat nici faptul că atitudinea Inspecţiei Judiciare poate fi apreciată, din nou, pe bună dreptate, ca fiind părtinitoare faţă de interesele uneia dintre părţi, respectiv partea nemulţumită de măsura luată de judecător, din cauza grabei cu care s-a autosesizat şi lipsei oricărui motiv rezonabil constând într-o posibilă abatere disciplinară indicat în comunicat care să justifice acţiunea atât de promptă. În exercitarea atribuţiilor recunoscute de lege Inspecţiei Judiciare, această instituţie nu poate interfera cu dreptul exclusiv al magistratului de a conduce procedura care se află în faţa sa şi cu privire la care trebuie să hotărască în mod independent, liber de orice presiuni", se arată în document.

UNJR susţine că emiterea unor comunicate de presă în legătură cu sesizări din oficiu cu privire la pretinse abateri, neidentificate nici măcar aparent, în cursul instrumentării unor dosare judiciare de rezonanţă publică este o practică incorectă, "ce sfidează principii fundamentale ale statului de drept precum dreptul la un proces echitabil şi independenţa judecătorului în a da soluţii în cauzele pe care le judecă". De asemenea, reprezentanţii magistraţilor consieră că acest mod de acţiune reprezintă o presiune inacceptabilă nu numai în privinţa magistraţilor vizaţi de sesizare sau a celor care soluţionează sau vor soluţiona eventuale căi de atac privind soluţia respectivă, ci şi în ceea ce priveşte întreg corpul judiciar.

"Reamintim că, potrivit pct. 17 din Principiile adoptate de ONU în anul 1985, ca garanţie a respectării independenţei judecătorului, „faza iniţială a cazului trebuie să rămână confidenţială, cu excepţia situaţiei în care judecătorul solicită altfel." Este firesc să fie aşa, întrucât o expunere publică a unui pretins caz disciplinar în momentul său de debut, în plin curs al soluţionării unei cauze sau imediat după adoptarea unei soluţii, poate contribui în mod rezonabil la concluzia că magistratul nu este independent, că acesta trebuie să adopte o anumită soluţie sau, dimpotrivă, trebuie să se pronunţe într-un anume fel în legătură cu un incident procedural, ceea ce este inacceptabil într-un stat de drept", se menţionează în solicitarea adresată CSM.

Confom UNJR, în cazul verificărilor demarate în dosarul poliţistului Bogdan Gigin, IJ s-a autosesizat cu privire la posibila încălcare a normelor procedurale vizând competenţa organelor judiciare în timpul instrumentării cauzei deşi, potrivit legii, "exclusiv magistratul este în măsură să statueze asupra propriei competenţe, legea oferind remedii adecvate – plângerea la procurorul ierarhic superior, respectiv conflictul de competenţă".

"Inspecţia Judiciară nu are dreptul ca, sub pretextul sesizării din oficiu, să direcţioneze implicit ori să pună presiune pe magistrat afectând libertatea sa de a aprecia potrivit legii si propriei conştiinţe asupra excepţiei de necompetenţă", se precizează în sesizare.

De asemenea, UNJR susţine că în cazul eliberării lui Cristian Popescu Piedone, IJ a anunţat că se autosesizează "a doua zi după pronunţarea unei soluţii recunoscute de Codul de procedură penală, fără ca măcar încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi să fi fost redactată, iar obiectul sesizării sale este extrem de vag, aspect care deschide calea speculaţiilor de orice tip, inclusiv acelea că Inspecţia însăşi nu este mulţumită de soluţia pe care judecătorul a adoptat-o".

UNJR este de părere că aceste acţiuni pun, în fapt, magistraţii într-o poziţie de subordonare faţă de IJ, ca efect al presiunii pe care o resimt în urma expunerii publice incorecte a colegilor lor, afectându-se în mod cert independenţa – ca garanţie a însăşi statului de drept.

"Dincolo de aceste fapte, compartimentul de relaţii publice transmite un mesaj insistent total nepotrivit, făcând referire numai la dreptul Inspecţiei – de netăgăduit – de a se autosesiza, părând că nu înţelege motivul pentru care sistemul este revoltat, respectiv momentul autosesizării şi, ceea ce este mai îngrijorător, publicitatea unei asemenea autosesizări, încălcând efectiv principiul nr. 17 al ONU mai sus citat. Aceste fapte nu sunt numai de natură a îngrijora, ele au îngrijorat şi revoltat efectiv corpul judiciar, începând de la judecătorii de judecătorie şi terminând cu vârful ierarhiei instanţelor, însăşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Secţia Penală condamnând public acest gen de fapte", se arată cererea UNJR.

Conform documentului citat, prin comunicate destinate mass-media şi publicului larg privind autosesizări, în stadiul incipient al unei eventuale proceduri disciplinare, se exercită în mod direct o presiune incompatibilă cu independenţa puterii judecătoreşti," tradusă şi în temerea, resimţită la toate nivelurile instanţelor şi parchetelor, că adoptarea unei soluţii sau a alteia poate trage repercusiuni disciplinare şi se lasă cale liberă speculaţiilor privind modul în care judecătorul ajunge să pronunţe o soluţie sau alta, eventuala părtinire manifestată de instituţiile statului faţă de partea nemulţumită de soluţia adoptată".

"Considerăm că este obligaţia primordială a Consiliului Superior al Magistraturii să identifice, să sancţioneze şi să limiteze în conformitate cu atribuţiile sale statuate prin lege orice acţiuni ale persoanelor sau instituţiilor care au drept finalitate subminarea independenţei judecătorului şi procurorului şi a sistemului judiciar în ansamblul său, apreciind că este cu atât mai grav derapajul cu cât vine din partea unei instituţii din interiorul sistemului, în perfectă cunoştinţă de cauză cu privire la limitele atribuţiilor sale, competenţa sa şi rolul principiului independenţei judecătorului într-un stat de drept", mai spun reprezentanţii UNJR.

Aceştia solicită CSM să de dovadă de femitate şi verticalitate în apărarea independenţei sistemului judiciar faţă de orice conduită de natură să afecteze dramatic garanţiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil de care beneficiază orice persoană, prin admiterea cererii de apărare a independenţei sistemului judiciar faţă de acţiunile Inspecţiei Judiciare.

Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a murit pe 20 octombrie, după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală, în timp ce asigura deplasarea coloanei oficiale a fostului ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea. În acest caz a fost deschis un dosar la Parchetul Tribunalului Bucureşti, care l-a audiat, în 28 octombrie, în calitate de martor, pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea. Parchetul instanţei supreme a preluat, în 4 noiembrie, dosarul privind accidentul în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină, iar în 6 noiembrie, l-a trimis la DNA întrucât s-ar fi săvârşit fapte de abuz în serviciu legat de folosirea coloanelor oficiale.

Judecătorul Luchian Constantin Constantinescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a dispus, pe 11 noiembrie, eliberarea din arest a fostului primar Cristian Piedone Piedone, a Aureliei Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi a Luminiţei Larisa Ganea, de la acelaşi serviciu. Cei trei au fost reţinuţi de procurorii DNA în 6 noiembrie şi arestaţi preventiv o zi mai târziu, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti. Decizia de arestare preventivă a fost atacată de Piedone şi cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4 la Curtea de Apel Bucureşti, care pe 11 noiembrie le-a admis contestaţia, fiind puşi în libertate în aceeaşi zi.

Cristian Popescu Piedone este acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, iar Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, de complicitate la cele două inrfacţiuni, în legătură cu emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv, unde în 30 octombrie a avut loc incendiul în urma căruia au murit 56 de persoane şi alte peste 150 au fost rănite.