Kelemen: Maghiara, introdusă din clasa a II-a în şcolile cu predare în română din Ţinutul Secuiesc

Proiectul UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că în judeţele viitoarei regiuni autonome „învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectuează de către profesori a căror limbă maternă este acea limbă, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că această prevedere „nu este ceva care să fie făcut cu forţa”.

„Se învaţă limba română, aşa cum noi am propus în şcolile cu predare în limba maghiară, iar limba maghiară intră ca disciplină în şcolile româneşti, aşa cum există în Tirolul de Sud, ca să existe un bilingvism încă din copilărie. Restul materiilor sunt predate în limba română, nu se bulversează sistemul, dar va intra şi această disciplină, nu spunem că e obligatorie sau facultativă, ci doar că se predă. Dacă vorbim de un bilingvism real, cred că e o ofertă, o posibilitate, nu este ceva care să fie făcut cu forţa. Un om care cunoaşte mai multe limbi este un om mai valoros”, a spus Kelemen.

Ion Cristoiu: „Iohannis n-avea CURAJ să declare că vrea să scape de Georgescu”

Doru Bușcu: „Șobolanii o să dea socoteală în fața istoriei”

Potrivit acestuia, un profesor care are limba maternă româna va preda la clasele româneşti, dar şi în şcoala cu predare în limba maghiară pentru a preda disciplina limba română, după manuale specifice pentru copiii maghiari.

În prezent, învăţarea limbii maghiare în şcolile româneşti este opţională, în timp ce în şcolile cu predare în limba maghiară româna este disciplină obligatorie din clasa întâi.

Proiectul UDMR, care a fost prezentat de Kelemen Hunor, joi, la Cluj-Napoca, are 97 de articole şi va fi postat pe site-ul UDMR în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.