Kovesi: 148 milioane euro, prejudiciul în 275 de dosare de abuz închise anul trecut. Dacă voinţa politică va fi să nu investigăm abuzul în serviciu, ne vom întoarce în anii 2000 / Lazăr, despre fraudele în achiziţii

"Din acest motiv procurorii pot să investigheze doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislaţia primară, respectiv o lege sau o ordonanţă. Din acest motiv procurorii pot investiga doar încălcarea legislaţiei primare, în multe cauze am constatat că unele fraude s-au făcut pe încălcarea legislaţiei secundare. O primă concluzie este că procurorii nu mai pot acţiona în astfel de practici ilegale, să vedem cum va fi societatea apărată. Din acest motiv, privatizările făcute în baza unor HG nu mai pot fi investigate. 148 de milioane de euro era prejudiciul în 275 de dosare de acest tip care au fost închise anul trecut. Rămâne de văzut cum vor fi recuperaţi banii. În câte cazuri celelalte instituţii au demarat procedurile pentru recuperare, s-au stabilit răspunderi disciplinare? Ce se întâmplă cu cele 148 de milioane de euro?", a spus Kovesi la dezbatere.

Kovesi: Dacă voinţa politică va fi să nu investigam abuzul în serviciu, ne vom întoarce în anii 2000

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat că justiţia depinde de voinţa politică, precizând că dacă politicienii nu vor dori să se investigeze faptele de abuz în serviciu, ne vom întoarce la începutul anilor 2000, când erau celebre cazurile de mică corupţie.

"Dacă voinţa politică va fi să nu mai investigăm acest gen de infracţiuni, să limităm instrumentele investigative, o să ne întoarcem în anii 2000, când cazurile celebre erau, eventual, nişte poliţişti de la rutieră sau un funcţionar care primea mită. Dacă voinţa politică va fi de a rezolva această problemă, de combatere eficientă a corupţiei, oferind instrumente, să avem mecanisme de combatere şi de control intern pentru a preveni fapte de corupţie, atunci acest lucru se va întâmpla", a explicat Kovesi, în cadrul unei dezbateri publice cu privere la abuzul în serviciu în achiziţiile publice.

Procurorul şef al DNA a menţionat că de ani de zile instituţia pe care o conduce a atras atenţia asupra lipsei şi ineficienţei unor măsuri de prevenire a faptelor de corupţie.

"Văzând că an de an tragem semnale de alarmă cu privire la lipsa sau la insuficienţa unor măsuri de prevenire, am întocmit acest studiu, tocmai ca o bază pentru celelalte instituţii. DNA nu are atribuţii de prevenire, are doar atribuţii de investigare, trebuie să combatem corupţia. (...) Combătând corupţia, am constatat că lipsesc mijloacele de prevenire. Observăm că există o dezbatere foarte mare în societatea românească, în ultimul an, cu privire la corupţie şi la ce trebuie făcut. Cheia succesului este să existe o startegie unitară, o abordare unitară, să existe o voinţă politică care să dorească să rezolve această problemă", a adăugat Kovesi.

Aceasta mai subliniat că un studiu european arată că "un inculpat preferă să stea în închisoare, decât să i se confişte averea", precizând că în urmă cu patru ani, recuperarea prejudiciului executat de instituţiile financiare reprezenta mai puţin 10%.

"În anii 2013-2014 (...) am arătat câte sume indisponibilizează procurorii, câte sume dispun judecătorii atunci când decid confisacarea şi am spus că un procent de sub 10%, la acel moment, execută instituţiile financiare. (...) Acum avem o instituţie care se numeşte Agenţia pentru Recuperarea Produselor Infracţiunii, instituţie care s-a născut în urma acestor dezbateri publice. Ceea ce a fost important pentru stat şi pentru societate că toate instituţiile din domeniul judiciar, dar şi din zona guvernamentală şi legislativă au contribuit la crearea acestei instituţii care poate să conducă la o eficienţă mai mare în recuperarea prejudiciului", a mai spus procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţei.

Lazăr, despre fraudele în achiziţii: Autorul din spate foloseşte un alt funcţionar, un om de paie

Procurorul general al României a declarat, în cadrul unei dezbateri privind frauda în achiziţii publice, că au fost identificate două categorii de persoane care abuzează de funcţii, fiind vorba despre funcţionarul public şi un autor mai sofisticat, care foloseşte alt funcţionar, un om de paie.

Procurorul general al României a vorbit impactul abuzului de serviciu în achiziţiile publice, acesta susţinând că portretul robot al celui care comite aceasta infracţiune este similar cu cel care se află în conflict de interese.

"Un prim portret robot priveşte funcţionarul public, fie funcţionarul public numit direct sau prin concurs. Aceste persoane au o conduită abuzivă pentru că depăşesc cadrul legal. Pentru a îşi rezolva interesele proprii, exercită o astfel de conduită, încalcă o deontologie minimă pe care trebuie să o aibă funcţionarul public. Autorul din spatele autorilor este portretul robot mai sofisticat. El îşi foloseşte un alt functionar public pe care îl pune în faţă, numit om de paie, paravan, cap de lemn. Trebuie să desfăşurăm un proces în conformitate cu drepturile cetăţeneşti, dar trebuie să avem măsuri ca autorul să nu mai poată să îşi ia măsuri de precauţie", a declarat procurorul general.

"Cei care sunt autorii din spate se gândesc cum să manevreze aceste instituţii de stat măcar temporar. Scopul urmărit de ei este însuşirea beneficiilor, dar se face o balanţă între riscuri şi beneficii. El face o evaluare să vadă în ce măsură merită riscul pentru a obţine beneficiul, iar atunci când are un paravan, pare atractivă, până se ajunge cu ancheta. El mizează pe ideea boală lungă, moarte sigură. De multe ori, acest om de paie este o persoană de încredere, un om de partid, o rudă, cineva care poate fi sacrificat", a mai spus Augustin Lazăr.

În ceea ce priveşte modificarea conţinutului textului de lege care reglementează abuzul în serviciu, Lazăr a susţinut că România a preluat modelul francez, unde abuzul este incriminat din 1992, însă a fost "contestat tocmai de cei cărora li se aplica, la fel ca la noi. Nu avem motive să umblăm la texte de lege doar pentru că nu le întelegem".