La cine se află decizia de REVOCARE a procurorului-şef DNA. Care sunt paşii prevăzuţi de procedură şi ce prevede legea

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintelui României.

"Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are", a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

Potrivit articolului 54 din Legea 303/2004 privind organizarea judiciară, revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se poate face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei. Legea prevede faptul că ministrul Justiţiei poate declanşa procedura de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Mai departe, potrivit avocatului Toni Neacşu, fost membru CSM, procedura prevede următorii paşi: după anunţul privind declanşarea procedurii de revocare a procurorului-şef al DNA, pe baza motivelor invocate, propunerea ministrului trebuie să meargă către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care va emite aviz consultativ, obligatoriu în traseul propunerii către preşedintele Klaus Iohannis.

„Secţia pentru procurori emite avizul consultativ, care ajunge la preşedintele ţării. El decide dacă revocă sau nu”, a explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, avocatul Toni Neacşu.

Tot Legea 303 spune că revocarea poate fi propusă pentru următoarele motive: în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.