La nouă şcoli din Bucureşti, copiii au ajuns să meargă în trei sau două schimburi la ore. Clasele au şi 34 de elevi

În prezent, în nouă şcoli din Bucureşti care au ciclul de învăţământ primar copiii merg în trei schimburi la şcoală, în 338 de unităţi există câte două schimburi şi doar în 74 este un singur schimb, potrivit datelor de la Inspec­toratul Şcolar al Capitalei.

Astfel, 81% dintre elevi învaţă în două schimburi în Bucureşti, în 18% merg într-un singur schimb, iar 2% merg în trei schimburi, potrivit ZF.

Cum s-a ajuns în această situaţie?

„Avem o suprapopulare a Secto­rului 6, în zona Mili­tari. În această zonă în principal se stabilesc foarte mulţi locui­tori. Au fost construite cartiere şi nu s-a ţinut cont de partea educa­ţională. Un alt exemplu este ex­tin­derea explo­zivă a cartierului Băneasa care nu a ţinut cont şi ne-a supraaglomerat şcoa­la din zona de nord a Capitalei. Nu avem o dezvoltare armonioasă a reţelei de unităţi de învăţământ“, a precizat Ma­rian Banu, inspector în cadrul Inspecto­ratului Şcolar al Muncipiului Bucureşti.

Una dintre şcolile cu învăţământ primar din cartierul Militari este Şcoala nr. 198. Potrivit informaţiilor de pe site-ul şcolii, numărul total de elevi depăşeşte 1.000, iar aceştia vin în două schimburi la şcoală. În plus, în clasele pregă­ti­toare sunt înscrişi, în medie, câte 30 de copii/ clasă. O oră de studiu a elevilor care vin în primul schimb este de 45 de minute, orele încep la 8.00 şi se termină la 11.35. O altă unitate de învăţământ primar cu peste 1.000 de elevi este Şcoala nr. 309 din cartierul Băneasa, Sectorul 1. Şcoala are 16 săli de clasă şi trei laboratoare. Într-o situaţie critică se află şi grădiniţele, având în vedere că statisticile arată că numărul de grădiniţe de stat s-a diminuat semnificativ faţă de mijlocul anilor 90, iar o mare parte a celor care astăzi sunt funcţionale sunt deţinute de investitori privaţi.

În ultimii cinci ani, spre exemplu, Primăria Sectorului 6 a dat în folosinţă patru noi grădiniţe care au în medie 8-10 grupe, totalul pe fiecare grădiniţă fiind de 200 de copii (ceea ce înseamnă o medie de 20 – 25 de copii într-o grupă, adică aproape la capacitate maximă). În acest moment, în Sectorul 6 al Capitalei sunt 28 de grădiniţe şi 27 de şcoli primare, potrivit reprezentanţilor Pri­măriei Sectorului 6.

Un alt motiv al supraaglomerării şcolilor şi grădiniţelor din Bucureşti este introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. „Introducerea clasei pregă­titoare s-a făcut forţat neţinându-se cont de faptul că poate nu există spaţiu de şcolarizare. Încă din primul an de la implementarea acestei măsuri (în 2012 - n. red.), clasele pregătitoare au repre­zentat un efectiv suplimentar de 17.000 de copii“, a explicat Marian Banu.

El a mai spus că Inspectoratul şcolar, de exemplu, a fost nevoit să go­lească spaţiile dedicate cancelariilor,  depozitelor şi bibliotecilor pentru a facilita accesul în învăţământul primar al claselor pregătitoare.

Numărul mare de elevi din unele şcoli din Bucureşti a „forţat“ liderii unităţilor şcolare să redcă din numărul de ore sau durata lor, astfel încât unii elevi care vin la şcoală în schimbul întâi stau la şcoală circa trei ore. Acest lucru pune în dificultate şi părinţii care nu pot să ajungă la şcoală pentru a-şi lua copiii.

„Părinţilor le este greu să îşi ia copiii la aceste ore. Nu avem o reţea de after school, există astfel de programe în special în şcolile private. Iar programul «Şcoală după şcoală», care este oficial (şi care reprezintă un fel de after school pentru elevii din şcolile de stat - n. red.) nu asigură copiilor o masă caldă sau pregătire mai departe“, a spus Marian Banu.

Întrebat de ZF dacă redu­cerea orelor de stu­diu influenţează pregătirea elevilor, Marian Banu spune că aceştia petrec mai puţin timp la şcoală, iar neavând pregătirea în prezenţa unor cadre specializate, lucrurile au ajuns „ca atare“.

„Acolo unde avem after school se simte imediat o mai bună pregătire“, a explicat Marian Banu. La nivelul municipiului Bucureşti în prezent sunt 420 de unităţi de învăţământ de stat la o populaţie şcolară de circa 230.000 de copii, potrivit infor­ma­ţiilor de la Ins­pec­toratul Şcolar al Capitalei. În acelaşi timp, învă­ţământul particu­lar are  227 de uni­tăţi şcolare la o populaţie de peste 30.000 de copii.

„Din păcate răspunderea se face la nivel de sector, iar fiecare sector face ce poate. Spre exemplu, Sectorul 3 a extins şcoli, în timp ce Sectorul 2 a dublat numărul de grădiniţe. Dar nu se lucrează la acest aspect, nu există un sistem care să se coordoneze pentru că acest lucru înseamnă bani, profesionalism, reţele de alimentaţie, acces şi spaţiu“, a spus Marian Banu.

Potrivit datelor de la INS, în Bucureşti exista la începutul acestui an o populaţie stabilă de 1,84 milioane de persoane, număr în uşoară scădere faţă de anul 2002, când existau 1,9 milioane de locuitori în Capitală. În realitate însă, numărul locuitorilor din Bucureşti este estimat în jurul a 3 milioane de locuitori, întrucât o mare parte a locuitorilor Ca­pitalei nu sunt înregistraţi cu adresa de domiciliu în Bucureşti.

Citeşte şi: Cinci migranţi, între care doi copii de 2 şi 3 ani, prinşi de poliţiştii din Satu Mare, când încercau să intre ilegal în ţară

Citeşte şi: Un academician cere comisii speciale de schimbare a IMNULUI

Citeşte şi: Accident în Vaslui: Nouă copii la spital după ce microbuzul care îi ducea la şcoală s-a ciocnit cu o maşină

Citeşte şi: Ion Caramitru, audiat în dosarul Revoluţiei