Lazăr, despre protocolul cu SRI din 2016: Cum e posibil să-l foloseşti pe post de bumerang politic?/ Ce spune despre completurile de 5 judecători şi despre Secţia de anchetă

„Aş dori să mă refer la protocolul pe care l-am semnat personal şi cel din 2016 se referea la securitatea naţională şi la problemele de apărare antitero. Avem obligaţia de a proteja securitatea naţională şi a altor state, de a combate terorismul. Cum e posibil ca cineva să fure un document care este clasificat, într-o instituţie a statului român şi să îl arate la televizor ca mod de a porni un atac la adresa Ministerul Public. E ceva ce a încălcat Constituţia, voi în activitatea voastră nu respectaţi Constituţia şi să pornim procedura de revocare a procurorului general! Iată că vine CCR, aşteptăm şi motivarea, dar ne spune că acest protocol privind lupta antitero este constituţional”, a delcarat Augustin Lazăr, la Digi24.

Potrivit procurorului general, cele două alineate care au fost declarate neconstituţionale din protocol vor fi eliminate.

„.Protocolul în integralitatea lui nu a fost declarat neconstituţional. Cum e posibil să îl foloseşti pe post de bumerang politic? Cineva trebuie să răspundă. (...) Cum e posibil şi cine îşi asumă răspunderea dintre persoanele care l-au furat, l-au arătat la televizor? E o cauză în curs, dar s-ar putea ca presa să se interese mai bine asupra acestei cauze. Ba mai mult să producă o procedură de revocare care încalcă grav dispoziţiile legii în vigoare”, a mai spus procurorul general.

CCR a admis, săptămâna trecută, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

"Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de-o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum şi de exercitare, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispoziţiile art. 6 alin (1), art & alin (1) şi art, 9, precum şi de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii SRI", se mai arată în comunicatul CCR.

Lazăr, despre OUG pe completuri:Jocul politic e de aşa natură încât trebuie să adopte o anumită cale

Augustin Lazăr a spus că OUG care permite repunerea în termen a celor condamnaţi de complete de 5 judecători nelegal constituite, anunţată de Tudorel Toader, trebuie analizată cu atenţie şi că se pare că există un joc politic pentru a fi adoptate măsuri politice, nu juridice.

„Am auzit şi eu de această intenţie, de a realiza un proiect de Ordonanţă. Nu am văzut acest proiect şi mă gândesc că cei care vor lucra la el, dacă într-adevăr va fi materializat, vor trebui să se gândească, să analizeze, să stabilească raporturile juridice, pentru că securitatea raporturilor e un principiu constituţional. Nu putem cu uşurinţă să umblăm la hotărâri definitive şi să creăm în opinia juridică o imagine ca o hotărâre judecătorească poate fi schimbată după caz sau după cum există o orientare sau alta. Hotărârile definitive au putere de lege”, a declarat Augustin Lazăr, la Digi24.

Procurorul general a mai spus că legea penală nu retroactivează, iar judecătorii constituţionali au jurisprudenţă care atrage atenţia acestui lucru.

„O ştie şi domnul ministru. Însă, s-ar părea că jocul politic e de aşa natură încât trebuie să adopte o anumită cale, care e mai mult politică decât juridică. Ba, juridică eu aş zice că nu prea este, pentru că va fi foarte, foarte dificil să ne explice cineva cum va explica printr-o notă de fundamentare cineva neretroactivitatea legii penale şi cum în acest caz legea penală ar trebui să retroactiveze”, a spus Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat duminică faptul că ministerul a pregătit o ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegal constituite.

"Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegal constituite. Vom putea face contestaţie în anulare, iar instanţa în complet legal îi va judeca, iar dacă sunt vinovaţi vor plăti", a declarat ministrul Justiţiei, la România Tv.

Întrebat când va fi emisă ordonanţa, Toader a menţionat: "OUG e pregătită. Nu decid eu momentul. Eu propun, soluţia, eu am făcut draftul, doamna prim-ministru va decide. Eu cred că în cel mai scurt timp posibil"

Lazăr: Secţia de anchetă trebuie să funcţioneze sub coordonarea procurorului general

Augustin Lazăr spune că ministrul Justiţiei a lansat afirmaţii false când a spus că împiedică Secţia de anchetă să funcţioneze şi a precizat că, deşi Toader a declarat că vrea s-o transforme în Direcţie, acest lucru nu se poate. Lazăr spune că Toader vrea să scadă încrederea în procurorul general.

„Am văzut un val de afirmaţii neadevărate pe care le face nu numai Ministrul Justiţiei, dar e un cor al unor persoane interesate care acuză procurorul general, alte instituţii de drept, CSM, îi acuză pentru diverse încălcări şi abuzuri. Sunt uşor verificabile lucrurile acestea. Aş dori să vă spun că această secţie funcţionează în cadrul Ministerul Public şi ea trebuie să funcţioneze sub coordonarea procurorului general. Am auzit că se vrea o secţie independentă de procurorul general, dar aşa ceva nu se poate. S-a încercat cu PNA să existe în afara Ministerului Public şi a fost declarat neconstituţional. Dacă cineva vrea să facă o structură, se ştie de pe vremea lui Cuza, nu trebuie s-o facă în exteriorul MP, ea trebuie să fie în cadrul MP, iar procurorul general conduce toate structurile”, a declarat Augustin Lazăr la Digi24.

Potrivit lui Lazăr, procurorul general este cel care dinamizează activitatea Ministerului Public şi că „nu are niciun interes ca structurile să nu funcţioneze la parametri normali”.

„Vrea să dea apă la moară ca să scadă încrederea în procurorul general. În final să arate că trebuie să vină la noi justiţia, că noi ştim să o coordonăm politic şi ştim ce trebuie să facă justiţia. Unele proiecte s-au şi materializat, iar Comisia de la Veneţia care nu e o comisie oarecare, ne spune că maniera în care se doreşte să se facă această reformă este de manieră de a afecta independenţa judecătorilor şi procurorilor”, a spus Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că va transforma în Direcţie Secţia de anchetare a magistraţilor, deoarece actuala conducere a Parchetului General, adică Augustin Lazăr, împiedică structura să funcţioneze.

„Cunoscând realitatea, ştim ce trebuie să facem. Eu, ca ministru al Justiţiei, nu sunt cel care ia măsuri administrative sau aplică sancţiuni. Faţă de aceste abuzuri, avem autorităţi abilitate legal, care au compentenţa partajate, avem Secţie pentru procurori, avem Inspecţia Judiciară, avem plen CSM, avem Secţia specială de anchetare a presupuselor abuzuri comise de magistraţi. Secţie pe care actuala conducere a Ministerului Public o împiedică să funcţioneze, motiv pentru care, cel mai probabil, secţia o vom trasformar în direcţie competentă”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la RomâniaTV.

Toader a mai subliniat, pentru a mai invoca un motiv în privinţa transformării statutului Secţiei, că toate sesizările care ajung la Secţia de anchetă trebuie să „treacă prin Ministerul Public”.

Secţia de anchetare a infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului General a devenit operaţională în luna octombrie 2018. La această secţie lucrează Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei pentru şefia DNA, în calitate de procuror pe funcţie de execuţie.

Această Secţie anchetează infracţiunile săvârşite de magistraţi, inclusiv de către membrii CSM. Toate dosarele aflate pe rolul parchetelor din ţară şi de la DNA, în care sunt implicaţi procurori şi judecători, sunt instrumentate de această Secţie. În momentul în care a devenit operaţională, Secţia a primit peste 1.400 de dosare.