Lazăr nu-şi asumă vina pentru Dosarul Mineriadei: Cine afirmă că Ministerul public s-ar fi grăbit nu e interesat de aflarea adevărului

„Judecătorul de camera preliminară a constatat nulitatea rechizitorului emis în cauză, precum şi a tuturor actelor de urmărire penală, ca rezultat al constatării nulităţii mai multor acte efectuate în perioada 2005-2007, prin care s-au luat măsuri procesuale de începere a urmăriri penale, în condiţiile legislaţiei în vigoare la acea dată. Aceste acte au fost menţinute ca valide prin încheierea judecătorului de camera preliminară, care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în februarie 2015. Este necesară atacarea de către Ministerul Public, cu contestaţie în termenul legal, a soluţiei de restituire”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul procuror general Augustin Lazăr.

Potrivit lui Lazăr, asumarea anchetei şi a judecării cauzei sunt necesare pentru aflarea adevărului.

„Cine afirmă că după 27 de ani de anchete, Ministerul Public s-ar fi grăbit să soluţioneze un dosar istoric complex, pentru a cărui tergiversare România a fost condamnată de CEDO la 3, 5 mil. euro, nu este interesat de aflarea adevărului.
Asumarea anchetei, dar şi a judecării cauzelor sunt absolut necesare pentru aflarea adevărului despre evenimente importante ale istoriei recente a României”, a mai spus fostul procuror general.

Precizările vin după ce magistraţii instanţei supreme au decis, miercuri, să restituie dosarul Mineriadei la procurorii Parchetului General, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Decizia nu e definitivă.

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat, în 13 iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” şi au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu, fiind judecate.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

În dosar au fost introduse drept părţi responsabile civilmente mai multe instituţii ale statului, precum Ministerul Finanţelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.