Lazea: România ocupă locul doi în Europa în funcţie de inegalitatea distribuţiei veniturilor

"Primul pas spre rezolvarea problemei este înţelegerea faptului că nu există prânz gratuit. Întotdeauna, cineva trebuie să plătească atunci când se fac excese financiare. De regulă, oamenii încearcă pe toate căile posibile să facă pe altcinevca să plătească pentru consumul lor în exces faţă de posibilităţi", a spus Lazea la dezbaterea "România 2010: constrângerile economico-financiare şi imperativele sociale".

El s-a referit la problemele din România din punct de vedere al sectorului public şi a prezentat şi mai multe strategii generale pentru amânarea rezolvării problemelor.

Economistul a arătat că, în general, una dintre strategiile posibile pentru soluţionarea problemelor este redistribuirea veniturilor de la populaţia bogată la cea săracă.

"Cea mai mare parte a populaţiei poate trăi mai bine, în mod sustenabil, dacă există un contract social intern, prin care păturile bogate să accepte să cedeze o parte din veniturile lor păturilor sărace. Aceastea din urmă însă trebuie să dovedească faptul că merită un astfel de sacrificiu", a afirmat Lazea.

El a precizat că în România "ambele drumuri sunt blocate", ceea ce înseamnă că statul a ajuns la un coeficient Gini (de distribuţie a veniturilor) de 0,36, al doilea în Europa după Letonia. Cu cât creşte coeficientul Gini, cu atât este mai inegală distribuţia venitului.

"Asta înseamnă că depăşim din punct de vedere al inegalităţii veniturilor Portugalia, Grecia şi state sudice", a spus Lazea.

Alte strategii prezentate de economist au însemnat recurgerea la populism, recurgerea la împrumuturi externe şi amânarea responsabilităţii individuale.

"Liderii populişti promit rezolvări uşoare, fără costuri pentru populaţie, care întotdeauna se dovedesc iluzorii. (…) Astfel, cel mai mare pericol în întreaga Europă îl constituie recrudescenţa mesajelor economice populiste", a continuat oficialul BNR.

El a arătat că populismul nu are culoare politică şi presupune că întotdeauna vina aparţine altora - străini, rromi, bancheri, evrei etc.

"Pe termen lung, nota de plată este întotdeauna mai mare pentru ţările care urmează politici populiste", a adăugat Lazea.

În ceea ce priveşte apelarea la împrumuturi externe, Lazea a spus că acestea pot fi de multe ori prea costisitoare.

"Împrumuturile vor trebui însă rambursate şi, de multe ori, costul total al împrumutul excede cu mult beneficiul iniţial", a spus economistul-şef al băncii centrale, subliniind importanţa investiţiilor străine directe şi a fondurilor nerambursabile europene.

El a menţionat că România a trecut în ultimele decenii de două ori prin faza de recurgere masivă la împrumuturi externe, în perioadele 1965 - 1980 şi 2000 - 2009.