Legile Justiţiei. Iohannis sesizează CCR pe Legea 304/2004 privind organizarea judiciară: Secţia pentru Investigarea Magistraţilor e fragilă cu doar 15 angajaţi

"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curţii Constituţionale şi reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituţionalitate adoptate de jurisdicţia constituţională, încă mai conţine unele prevederi neconstituţionale. Astfel, prin conţinutul normativ, unele dintre prevederile legii menţionate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11, ale art. 16 alin. (1), ale art. 26, ale 61 alin. (1), ale art. 69, ale art. 124 alin. (3), ale art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), ale art. 132 alin. (1), ale art. 134 alin. (2) şi alin. (4), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituţie, pentru argumentele expuse în cele ce urmează", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.

Primul argument al şefului statului pentru cererea trimisă la Curtea Constituţională se referă la un posibil paralelism între o prevedere a Legii menţionate şi un text din Constituţie.

"Primul punct din legea dedusă controlului de constituţionalitate modifică art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 stabilind că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.» Această dispoziţie nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituţie, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ. Normele de tehnică legislativă, la art. 16 din Legea nr. 24/2000, menţionează următoarele: „(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (...) (4) Într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază", se arată în textul sesizării transmise de Preşedinţie.

Un alt argument al preşedintelui României cu privire la neconstituţionalitatea Legii 304/2004 este legat de un articol care face referire la configuraţia sălii de judecată care "trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme", despre care Iohannis susţine în sesizarea către CCR că este neclar şi nu are previzibilitate.

"La art. I pct. 3 din legea criticată se introduce un nou alineat la art. 7 din Legea nr. 304/2004, cu următorul cuprins: „(3) Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.” În primul rând, dispoziţia nou introdusă este una neclară şi lipsită de previzibilitate, contrar cerinţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Din formularea textului, nu este clar în ce măsură poziţia fizică a participanţilor în sala de judecată afectează principiul egalităţii de arme, iar din formularea generală nu se deduce cu exactitate care este conţinutul sintagmei „configuraţia sălii de judecată” şi ce presupune o reconfigurare a sălilor de judecată folosite în prezent de instanţele din România, astfel încât acestea să respecte principiul egalităţii de arme", potrivit sursei citate.

Klaus Iohannis mai susţine, în sesizare, că termenul de 30 de zile în care trebuie redactate hotărârile judecătoreşti, de la data pronunţării, stabilit prin Legea privind organizarea judiciară, este lipsit de previzibilitate. De asemenea, în dispoziţia legislativă conform căreia raportul întocmit în urma verificărilor va fi făcut public pe site-ul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu este specificată o distincţie între informaţiile conţinute în document, iar prevederea încalcă regulamentul de organizare şi funcţionare al ÎCCJ şi Legea de funcţionare a SRI.

Preşedinţia face referire şi la "art. I pct. 21 din legea criticată transferă competenţa de înfiinţare a secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora de la plenul Consiliului Superior al Magistraturii la secţia pentru judecători a CSM. Această măsură este una de ordin organizatoric, care vizează buna funcţionare a justiţiei şi garantarea independenţei sistemului judiciar, referindu-se la componenta instituţională a independenţei justiţiei, în sensul existenţei unor condiţii de muncă adecvate şi a existenţei unui număr suficient de magistraţi ai instanţei respective pentru a evita un volum de muncă excesiv".

Iohannis sesizează CCR: Secţia pentru Investigarea Magistraţilor e fragilă cu doar 15 angajaţi

În sesizarea preşedintelui la CCR, pe modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, se arată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie poate afecta independenţa justiţiei prin faptul că este redusă ca număr de angajaţi. CCR a decis deja că structura este conform Constituţiei.

În sesizarea către CCR, preşedintele face referire la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, fiind amintită decizia Curţii Constituţionale care a stabilit că Secţia nu este discriminatorie şi că este perfect constituţională. Preşedintele sesizează însă faptul că această structură, în forma existentă în lege, este mult prea mică.

“Dată fiind competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, pentru atingerea acestor obiective de ordine publică şi respectarea rolului Ministerului Public, este necesar ca legiuitorul să creeze condiţiile optime pentru ca structurile de parchet din cadrul Ministerului Public să fie funcţionale şi să poată îndeplini această misiune. O situaţie în care, deşi formal, structurile de parchet există, dar ele nu ar dispune de resursele necesare pentru a-şi îndeplini misiunea constituţională ar încălca în mod evident rolul pe care legiuitorul constituant l-a prevăzut pentru acestea, cu consecinţe directe ce ţin de drepturile şi libertăţile cetăţenilor. În situaţia de faţă, limitarea numărului de procurori la 15, prin lege, contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează”, se arată în sesizarea preşedintelui.

Sursa citată precizează că limitarea, prin lege, a numărului de posturi la 15 procurori fragilizează chiar de la început buna funcţionare şi independenţa funcţională a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

„O consecinţă a acestui aspect o reprezintă faptul că se ajunge la imposibilitatea procurorilor de a se specializa în fiecare categorie de infracţiuni reglementate de legislaţia în vigoare. Specializarea presupune experienţă profesională, pe lângă o cunoaştere amănunţită a unei materii la nivel teoretic. De asemenea, având în vedere numărul de ordinul miilor de sesizări împotriva magistraţilor, în care organele de cercetare penală trebuie să efectueze minime cercetări, chiar şi în cazul celor nefondate şi faptul că în prezent aceste sesizări sunt cercetate de către un număr de peste 150 de procurori din cadrul a 19 unităţi de parchet (Parchetele de pe lângă Curţile de Apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA), este evident că va fi afectată calitatea activităţii de urmărire penală a procurorilor din cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi rolul Ministerului Public", se arată în sesizare.

Totodată, preşedintele reclamă faptul că o singură secţie, la nivelul Capitalei, care să dezbată mii de sesizări, ar afecta independenţa justiţiei prin fragilitatea noii structuri.

"Competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este una personală, vizând atât magistraţii, cât şi alte persoane cercetate alături de aceştia în respectivele cauze. În plus, procurorii din această secţie vor trebui să instrumenteze orice tip de infracţiune, atât timp cât aceasta este săvârşită de o persoană având calitatea menţionată de lege. Dispunerea structurii unice în Municipiul Bucureşti, unde cei 15 procurori îşi vor desfăşura activitatea, presupune obligarea magistraţilor cercetaţi la un efort mult mai mare faţă de alte categorii de persoane: deplasarea pe distanţe mari la audieri în timpul programului de lucru, în altă localitate, suportarea de cheltuieli excesive, aspecte de natură să afecteze chiar buna organizare a apărării de către respectivul magistrat. Mai mult, modalitatea de numire a procurorului-şef, dar şi cea a celorlalţi 14 procurori, pentru care proba interviului are o pondere de 60%, nu prezintă suficiente garanţii ale unui proces de selecţie derulat într-un mod imparţial şi este de natură să se reflecte şi în derularea activităţii acestei secţii. Prin crearea unei secţii cu misiunea de a combate fenomenul infracţionalităţii în rândul magistraţilor şi prin modul în care sunt reglementate aspectele referitoare la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este afectat principiul independenţei justiţiei, creându-se premisele ca magistraţii să poată fi anchetaţi de o structură fragilă, cu un deficit major de resurse care să îi asigure buna funcţionare şi care să garanteze o activitate de urmărire penală calitativă şi imparţială, contrar art. 124 alin. 3 din Constituţia României", mai arată sesizarea.