Legislativul este responsabil în 84,07 la sută dintre condamnările României la CEDO

Potrivit semnatarilor culegerii "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile" - lansată, joi, la Academia Română -, până la 31 decembrie 2009, Legislativul este responsabil în 84,07 la sută dintre condamnările la Curtea Europeană de la Strasbourg, respectiv în 491 de cauze, puterea judecătorească în 72,08 la sută - 362 de cauze, Executivul în 58,73 la sută - 343 de cauze, Ministerul Public pentru 16,78 la sută - 98 de cauze, iar Curtea Constituţională este responsabilă pentru 0,34 la sută dintre condamnări - două cauze.

În proporţie covârşitoare, responsabilităţile sunt concurente între cele trei puteri (legislativă, executivă, judecătorească) ori între două dintre acestea.

Potrivit lucrării, raportând calculul la suma totală a responsabilităţilor, între puterile indicate, ierarhia este deţinută de Legislativ (36,23 la sută), urmată de puterea judecătoarească (31,07 la sută), puterea executivă (25,31 la sută), Ministerul Public (7,23 la sută) şi Curtea Constituţională (0,14 la sută).

Puterea judecătorească răspunde, singură, doar pentru 31 de condamnări la CEDO, în majoritatea cauzelor date pentru motivarea insuficientă a unor hotărâri judecătoreşti.

Puterea executivă este responsabilă, singură, pentru 35 de condamnări la CEDO, în timp ce Legislativul este responsabil în şase condamnări, potrivit studiului.

În opinia autorilor studiului, deşi responsabilitatea judecătorilor din România nu poate fi exclusă, aceasta nu este singura cauză a condamnărilor la CEDO. De cele mai multe ori, statul român nu a fost condamnat pentru încălcarea regulilor procesului echitabil, ci pentru fapte comise de alte autorităţi publice din cadrul puterii executive, cum ar fi neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, sau legislative, respectiv pentru exces de reglementare, nesistematizare, reglementări contradictorii, explică autorii.

Statul român a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg să plătească, până la 31 decembrie 2009, despăgubiri de 44.644.066 euro, după ce au fost pronunţate 648 de hotărâri, în 584 din aceestea România fiind condamnată.

Autorii lucrării "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile" sunt Dragoş Călin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Bianca Ţăndărescu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Mihaela Vasiescu, judecător la Curtea de Apel Tîrgu Mureş, Paula-Andrada Coţovanu, judecător la Curtea de Apel Piteşti, Beatrice Ramaşcanu, judecător la Tribunalul Bucureşti, Ionuţ Militaru, judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Serena Militaru, judecător la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, Roxana Lăcătuşu, judecător la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Lucia Zaharia, judecător la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Lavinia Cîrciumaru, judecător la Judecătoria Constanţa şi Alexandra Lăncrănjan, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, ei urmărind să rezume fiecare cauză în care România a fost condamnată de CEDO, să găsească autorităţile potenţial responsabile, necruţând în vreun fel puterea judecătorească, şi să observe în ce măsură acestea s-au conformat şi au reacţionat concret, după pronunţarea hotărârilor.