Lia Savonea, candidat pentru un post în CSM, acuzată de intervenţii în cazul Rarinca

Dragoş Călin şi Lia Savonea sunt cei doi judecători care s-au înscris în cursa pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ca reprezentanţi ai curţiilor de apel, ambii fiind judecători în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. În urma alegerilor de miercuri, doar unul dintre ei va fi desemnat să meargă mai departe.

Judecătorul Dragoş Călin a activat anterior la Tribunalul Bucureşti, Judecătoriile Slatina şi Horezu, şi, timp de trei luni, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, se arată în CV-ul public al acestuia. Cel de al doilea candidat, Lia Savonea, este preşedintele Curţii de Apel Bucureşti din anul 2010, anterior, în anul 2009, fiind vicepreşedinte al instanţei.

Alegerile vin în contextul în care Risantea Găgescu, unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul care a achitat-o pe Mariana Rarinca pentru şantaj la adresa fostului preşedinte al instanţe supreme, Livia Stanciu, a cerut, în calitate de membru al Corpului Electoral, explicaţii preşedintelui Curţii de Apel, Lia Savonea, privind traseul dosarului Marianei Rarinca.

"Care este motivul pentru care, deşi adresa Inspecţiei Judiciare, datată 23.06.2015, înregistrată în aceeaşi zi la Curtea de Apel Bucureşti şi rezolvată de dumneavoastră în aceeaşi zi, solicită copii după înscrisuri până la o data ulterioară celei de 24.06.2015, când era programată şedinţa de judecată privind admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare, dumneavoastră aţi trimis dosarul în original cu mult înainte de data solicitată, dar cu o zi înainte de sedinţa de judecată, aşa încât contestaţia în anulare nu s-a putut soluţiona de completul legal învestit în urma desemnarii aleatorii din cauza lipsei dosarului (cu consecinţa că după înca o amânare pentru lipsa dosarului şi în urma unei cereri de preschimbare a termenului, făcută de DNA şi admisă, nu de completul de judecată, ci de judecătorul de permanenţă, contestaţia în anulare a fost soluţionată de un alt complet decât cel desemnat aleatoriu)", este una dintre problemele pe care o ridică judecătoarea în privinţa dosarului Rarinca într-o scrisoare adresată Liei Savonea.

Este vorba despre contestaţia în anulare formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul Marianei Rarinca, după ce femeia a fost achitată. Magistratul îî cere Liei Savonea să explice dacă este de părere că "după ce un dosar a fost atribuit unui complet de judecată şi după ce primul termen a fost fixat, preşedintele instanţei poate să ia dosarul în materialitatea sa de la completul de judecată, fără încuviinţarea şi chiar fără ştirea membrilor sau măcar a preşedintelui completului, pentru a îl trimite la un organ administrativ, dând exemplul instanţei supreme, care într-o situaţie asemănătoare preşedintele secţiei a decis că hotărerea de trimiterea a dosarului la un organ administrativ aparţine completului căruia îi fusese atribuit dosarul", făcând referire la aceeaşi cauză.

Judecătorul Ristantea Găgescu menţionează că în fişa ecris a dosarului privind contestaţia în anulare nu apare nicio menţiune privind trimiterea cauzei la Inspecţia Judiciară la data de 23 iunie 2015 şi nici întoarcerea cauzei, cerând informaţii privind existenţa unor documente care să ateste că dosarul a fost trimis la inspecţie.

După apariţia în spaţiul public a scrisorii, Curtea de Apel Bucureşi a transmis un comunicat de presă prin care susţine că se fac verificări în acest caz. "Imputările amintite, aduse în dezbatere publică de către unul dintre judecătorii implicaţi în soluţionarea cauzei într-o fază procesuală anterioară, fac obiectul unor investigaţii de natură disciplinară şi penală în curs de desfăşurare", se arată într-un comunicat al Curţii de Apel.

În acest caz, la sesizarea Marianei Rarinca, Inspecţia Judiciară a făcut verificări referitoare la o posibilă abatere disciplinară a preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti, Lia Savonea. Inspecţia Judiciară a stabilit că nu există astfel de indicii astfel că a clasat cauza şi nu s-a ajuns la o cercetare disciplinară. Marian Rarinca a contestat însă decizia inspecţiei în instanţă.
Rarinca a depus anul trecut la Parchetul Generală o plângere penală de abuz în serviciu şi obstrucţionarea justiţiei, acuzând-o pe Lia Savonea că ar fi încăcat legea în ceea priveşte repartizarea cauzei. Din lipsa fizică a dosarului, contestaţia în anulare făcută de DNA la decizia de achitare a Marianei Rarinca nu a fost judecată de completul căruia îi fusese repartizată ci de judecătorul de permanenţa în ziua în care s-a luat în discuţie cauza. Acesta a schimbat sentinţa, condamnând-o pe Marian Rarinca, definitv, la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate, după ce a candidat pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.

Citeşte şi: De ce a fost condamnată cu suspendare Mariana Rarinca. Motivarea deciziei Curţii de Apel

Citeşte şi: Mariana Rarinca rămâne cu pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspendare dată de Tribunal

Citeşte şi: Curtea de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare în cazul Rarinca. Decizia va fi dată vineri

Citeşte şi: Mariana Rarinca a cerut recuzarea judecătorilor, instanţa i-a respins solicitarea

Citeşte şi: Mariana Rarinca: Mi-e teamă că voi fi condamnată. Am făcut plângere împotriva judecătorilor

Citeşte şi: CAZUL RARINCA: Dezbaterile încep pe 10 septembrie. Avocatul ei din oficiu, amendat de instanţă