Papa Francisc, ultima zi/ Moment cu adevărat ISTORIC la Blaj. Cei şapte episcopi greco-catolici au fost beatificaţi/ Suveranul Pontif: Aceste ţinuturi ştiu ce este suferinţa când regimul este mai puternic decât viaţa

Şapte episcopi greco-catolici martiri, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, au fost beatificaţi de Papa Francisc, în cadrul unei ceremonii ce va avea loc duminică, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.

Urmărește
4044 afișări
Imaginea articolului Papa Francisc, ultima zi/ Moment cu adevărat ISTORIC la Blaj. Cei şapte episcopi greco-catolici au fost beatificaţi/ Suveranul Pontif: Aceste ţinuturi ştiu ce este suferinţa când regimul este mai puternic decât viaţa

Papa Francisc în România, ultima zi a vizitei

UPDATE 16.40 s-a încheiat întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii romă din Blaj. Pelerinajul continuă la Sibiu

UPDATE ora 13.35 Papa Francisc: Aici la Blaj, pământ de martiriu, de libertate şi milostivire, vă aduc omagiul meu vouă

Papa Francisc le-a mulţumit, duminică, în discursul final ţinut la Blaj, sutelor de mii de pelerini care au venit să-l vadă la Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj şi i-a binecuvântat.

"Dragi fraţi şi surori, înainte de a termina această Dumnezeiască Liturghie, doresc să vă salut încă o dată pe voi toţi aici prezenţi şi pe cei pe care i-am întâlnit în aceste zile, mulţumindu-vă tuturor pentru primirea călduroasă, îi salut cu respect pe domnul preşedinte al Republicii şi pe celelalte autorităţi, exprimându-mi recunoştinţa sinceră pentru colaborarea rodnică în ceea ce priveşte pregătirea şi desfăşurarea acestei vizite. Sunt recunoscător Prea Fericirii Sale, Patriarhul Daniel, Sfanţului Sinod. Clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe din România, care m-au primit în spirit fratern! Domnul să binecuvânteze această străveche şi distinsă Biserică şi s-o susţină în misiunea ei", a transmis Suveranul Pontif.

Papa Francisc s-a adresat sutelor de mii de pelerini care au venit zilele acestea să-l vadă.

"Adresez un salut plin de afecţiune şi de recunoştinţă Preafericirii Voastre, cardinalul Lucian Mureşan, îi salut pe credincioşii Bisericii Catolice: episcopii, preoţii, persoanele consacrate şi credincioşii laici din Bucureşti şi din Iaşi, precum şi pe numeroşii pelerini veniţi la Şuniuleu Ciuc. Îi mulţumesc lui Dumnezeu care mi-a dat posibilitatea de a mă ruga cu voi şi de a vă încuraja în angajamentul vostru de evanghelizare şi de mărturie a carităţii. Aici la Blaj, pământ de martiriu, de libertate şi milostivire, vă aduc omagiul meu vouă, fii ai Bisericii Greco-Catolice care, de trei secole, daţi mărturie, cu ardoare apostolică, despre credinţa voastră. Preacurata Fecioară Maria să reverse ocrotirea ei maternă asupra tuturor cetăţenilor României care. în decursul istoriei, s-au încredinţat mereu mijlocirii ei. Ei vă încredinţez pe voi toţi şi ii cer să vă călăuzească pe drumul vostru de credinţă, pentru a înainta spre un viitor de un autentic progres şi de pace şi astfel să contribuiţi la construirea unei patrii, din ce în ce mai dreaptă şi mai fraternă", şi-a încheiat Sanctitatea Sa discursul.

UPDATE ora 13.30 Sfânta Liturghie de pe Câmpia Libertăţii s-a încheiat

Sfânta Liturghie oficiată de Papa Francisc pe Câmpia Libertăţii din Blaj s-a încheiat. În cadrul slujbei, Suveranul Pontif a dat citire mesajului de beatificare a celor 7 episcopi români. Programul vizitei papale continuă cu un prânz şi o vizită într-o comunitate de romi.

Imediat după slujbă, Papa Francisc a plecat spre curia Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, unde va lua prânzul cu suita papală. Pe drum, spre edificiul situat în zona centrală a Blajului, Sfântul Părinte i-a salutat pe credincioşi.

Clădirea în care va poposi Papa Francisc a fost construită între anii 1911-1916. Destinaţia iniţială a fost de Bibliotecă Centrală a Mitropoliei din Blaj, însă, odată cu instalarea regimului comunist, instituţia a fost desfiinţată şi o parte din fondul de carte a fost distrus, iar o altă parte dusă la Biblioteca Academiei Române Filiala Cluj.

În perioada comunistă, clădirea a fost utilizată de diferite instituţii publice. În prezent, clădirea a reintrat în patrimoniul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, şi a devenit sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore, locul de întrunire a Sinodului Episcopilor.

Din 2013, imobilul găzduieşte şi sediul Muzeului Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Greco-Catolice.

Începând cu ora 15.45, Sfântul Părinte are o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj, la Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sfântul Apostol Andrei şi Fericitul Episcop Ioan Suciu” din cartierul Barbu Lăutaru, lăcaş de cult construit special pentru vizita papală.

Aici, Suveranul Pontif va binecuvânta capela.

Barbu Lăutaru este cel mai vechi cartier al romilor din Blaj. Conform ultimului recensământ al populaţiei, din 2011, în Blaj, din cei peste 20.000 locuitori, aproximativ 9% sunt de etnie romă, aceştia locuind, în marea lor majoritate, în trei cartiere ale oraşului.

Biserica Română Unită a desfăşurat o constantă activitate spirituală şi socială în sprijinul comunităţii rome din Blaj. Unul dintre cei mai preocupaţi de acordarea asistenţei spirituale a fost episcopul martir loan Suciu.

Născut la Blaj, loan Suciu, cunoscut pentru deschiderea sa comunitară, a copilărit cu mulţi romi, iar după încheierea studiilor, şi-a dedicat o parte din activitate pentru sprijinirea acestei comunităţi. Cel cunoscut ca „episcopul tinerilor" a desfăşurat acţiuni de catehizare cu tinerii romi. Aşa se face că mulţi contemporani ai episcopului amintesc de excursiile pe care loan Suciu le făcea împreună cu tinerii romi sau de meciurile de fotbal pe care le juca cu aceştia.

În zilele noastre, Biserica Greco-Catolică a continuat să fie sensibilă şi atentă la problemele cu care se confruntă această populaţie defavorizată. Preoţii sunt prezenţi în permanenţă în mijlocul acestei comunităţi, iar organizaţiile sociale ale Bisericii derulează diferite programe pentru creşterea gradului de educaţie şi a nivelului de trai în rândul romilor.

Interesul manifestat de această comunitate a determinat Biserica Greco-Catolică să aprobe construirea în mijlocul cartierului Barbu Lăutaru a unui lăcaş de rugăciune. Piatra de temelie a fost sfinţită îm data de 1 octombrie 2017, în prezenţa Eminenţei Sale Cardinalul Leonardo Sandri, Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale.

UPDATE ora 12.30 Papa Francisc: Apar ideologii care încearcă să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii

Papa Francisc a îndemnat, duminică, pelerinii la păstrarea credinţei şi la luptă împotriva unor "noi ideologii care, într-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase".

"Dragi fraţi şi surori, chiar şi astăzi reapar noi ideologii care, intr-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase. Colonizările ideologice dispreţuiesc valoarea persoanei, a vieţii, a căsătoriei şi a familiei şi dăunează, prin propuneri distrugătoare, atee ca şi cele din trecut. în mod deosebit tinerilor noştri şi copiilor, lăsăndu-i fără rădăcini din care să poală creşte. Sunt voci care, semănând teamă şi diviziune, vor să şteargă şi să îngroape cea mai preţioasă moştenire pe care aceste ţinuturi au văzut-o nâscându-se", a spus Papa Francisc.

Suveranul Pontif a amintit de Edictul de la Turda, din 1586, care sancţiona orice fel de radicalism, promovând un act de toleranţă religioasă, fiind unul dintre primele cazuri din Europa de acest tip.

"Aş dori să vă încurajez să duceţi lumina Evangheliei la contemporanii noştri şi să continuaţi să luptaţi, ca aceşti Fericiţi, împotriva acestor noi ideologii care apar. Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor, incrementând fraternitatea de sânge, care îşi găseşte originea în perioada de suferinţă în care creştinii, divizaţi în decursul istoriei s-au descoperit a fi mai apropiaţi şi mai solidari. Să vă însoţească pe drumul vostru ocrotirea maternă a Preacuratei Fecioare Maria şi mijlocirea noilor Fericiţi", şi-a încheiat Sfântul Părinte mesajul.

UPDATE ora 12.25 Papa Francisc, la Blaj: Aceste ţinuturi ştiu ce e suferinţa când regimul e mai puternic decât viaţa

Papa Francisc a spus,duminică, la Blaj,pe Câmpia Libertăţii,că în aceste ţinuturi este cunoscută suferinţa oamenilor „atunci când greutatea ideologiei sau a regimului e mai puternică decât viaţa”.„Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare”, a spus Suveranul Pontif.

Papa Francisc a rostit un discurs emoţionant în faţa a peste 100.000 de oameni prezenţi pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, după ce a beatificat cei şapte episcopi greco-catolici, numindu-i, de acum, „Fericiţi”. Sanctitatea Sa le-a spus pelerinilor că ştie istoria acestor ţinuturi.

„Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau a regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor; când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminat. Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante, îi avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte Episcopi greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. în faţa persecuţiei aprige din partea regimului ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplare pentru poporul lor”, a spus Papa Francisc.

Suveranul Pontif a vorbit şi despre curajul celor şapte episcopi martiri, de a accepta cruzimi de tot felul în loc să renege Biserica.

„Cu mare curaj şi tărie interioară, au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la lot IcIliI de cruzimi, decât să renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire”, a mai spus Suveranul Pontif.

UPDATE ora 11.54 Şapte episcopi români, beatificaţi. Papa: Să li se poată celebra sărbătoarea în fiecare an la 2 iunie

Cei şapte episcopi greco-catolici români au fost beatficaţi de Papa Francisc în cadrul ceremoniei de pe Câmpia Libertăţii din Blaj. „Să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se poată celebra sărbătoarea în locurile şi după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an la 2 iunie”.

„Noi ascultând dorinţa Fratelui Nostru cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Române, a mai multor confraţi întru episcopat, precum şi a multor credincioşi, după ce am primit părerea exprimată de Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, cu Autoritatea Noastră Apostolică dispunem ca Venerabilii Slujitori ai lui Dumnezeu, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, episcopi şi martiri ai Bisericii din România şi păstori după inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării şi a păcii, să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se poată celebra sărbătoarea în locurile şi după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an la 2 iunie. În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Spirit. Amin”, a spus Papa Francisc în faţa pelerinilor adunaţi la Blaj.

UPDATE ora 11.15 Moment istoric la Blaj: A început ceremonia de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici

Papei Francisc oficiază, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, la ora transmiterii ştirii, Sfânta Liturghie şi ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri. În primul rând se află şi rude ale celor şapte episcopi martiri care vor fi beatificaţi de către Suveranul Pontif.



Pe Câmpia Libertăţii, Suveranul Pontif celebrează, la ora transmiterii ştirii, Sfânta Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri.

Tronul arhieresc pe care stă Papa Francisc conţine bucăţi de lemn provenit din închisorile Sighet şi Gherla, unde s-a produs martiriul episcopilor. Organizatorii spun că acesta are semnificaţii spirituale şi simbolice extrem de puternice. „Tronul pe care va sta Sfântul Părinte este din lemn autentic, cules din arhitectura puşcăriilor de la Sighet şi Gherla, iar designul face trimitere la calvarul detenţiei, la suferinţa şi la moartea pentru Hristos”, susţin organizatorii vizitei Papei.

Cei şapte episcopi greco-catolici martiri sunt Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

Papa va susţine un discurs - Omilia celebrării euharistice - şi recită antifonul marian pascal „Regina Coeli”.

La evenimentul de pe Câmpia Libertăţii participă preşedintele Klaus Iohannis, care a făcut o baie de mulţime când a ajuns, dar şi premierul Viorica Dăncilă şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei.

Câmpia Libertăţii este locul unde a avut loc Marea Adunare Naţională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu ţara!”. Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei. În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

Imediat după slujbă, Papa Francisc va lua prânzul cu suita papală, apoi, începând cu ora 15.45 Sfântul Părinte are o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj, la Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sfântul Apostol Andrei şi Fericitul Episcop Ioan Suciu” din cartierul „Barbu Lăutaru”, lăcaş de cult construit special pentru vizita papală. Aici, Suveranul Pontif va binecuvânta capela.

În jurul orei 16.40, Papa se întoarce la Sibiu, unde, pe Aeroport are loc ceremonia de rămas bun.

UPDATE ora 11.00 Sanctitatea Sa i-a salutat din papamobil pe cei 100.000 de pelerini care l-au aşteptat

Papa Francisc a ajuns la Blaj şi salută mulţimea din papamobil. Suveranul Pontif celebrează, duminică, Sfânta Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri.



Papa Francisc a ajuns la Blaj în jurul orei 10.50 pe cale rutieră şi salută pelerinii din papamobil.

Pe Câmpia Libertăţii, Suveranul Pontif celebrează Sfânta Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martirij.

Tot aici, Papa va susţine un discurs - Omilia celebrării euharistice - şi recită antifonul marian pascal „Regina Coeli”.

La evenimentul de pe Câmpia Libertăţii participă preşedintele Klaus Iohannis, care a făcut o baie de mulţime când a ajuns, dar şi premierul Viorica Dăncilă şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei.

Peste 100.000 de pelerini participă la evenimentele de la Blaj.

Imediat după slujbă, Papa Francisc va lua prânzul cu suita papală, apoi, începând cu ora 15.45 Sfântul Părinte are o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj, la Biserica Greco-Catolică cu hramul

„Sfântul Apostol Andrei şi Fericitul Episcop Ioan Suciu” din cartierul „Barbu Lăutaru”, lăcaş de cult construit special pentru vizita papală. Aici, Suveranul Pontif va binecuvânta capela.

UPDATE ora 10.55 Numărul pelerinilor din Blaj a crescut la 100.000

Numărul pelerinilor din Blaj care participă la evenimentele ocazionate de vizita Papei Francisc a ajuns la 100.000.

Potrivit evaluării Comitetului Interministerial pentru Securitate „Vizită Papa Francisc 2019” la evenimentele publice ale Sanctităţii Sale de la Blaj şi pe traseele de deplasare participă aproximativ 100.000 de pelerini.

UPDATE ora 10.00 Papa Francisc a plecat spre Blaj cu maşina, din cauza ceţii de la Blaj

Din cauza ceţii de la Blaj, Papa Francisc nu a putut pleca din Sibiu cu elicopterul, aşa cum era stabilit iniţial, astfel că Suveranul Pontif merge spre Câmpia Libertăţii cu un autoturism.

Din cauza condiţiilor meteo precare de la Blaj, s-a luat decizia ca Suveranul Pontif să fie dus la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, pe cale rutieră, nu cu elicopterul, aşa cum a fost stabilit iniţial.

Meteorologii au emis cod galben de ceaţă pentru judeţul Alba, între localităţile afectate fiind şi Blajul.

UPDATE ora 09.45 Papa Francisc a ajuns la Sibiu şi pleacă spre Blaj cu un elicopter

Avionul în care se află Papa Francisc a aterizat, duminică dimineaţa, pe Aeroportul Internaţional Sibiu, fiind întâmpinat de prefectul judeţului, de preşedintele Consiliului Judeţean şi de primarul oraşului. De aici Suveranul Pontif merge spre Câmpia Libertăţii de la Blaj, cu un elicopter.

Suveranul Pontif a aterizat pe Aeroportul Internaţional Sibiu în jurul orei 9.40 şi a fost întâmpinat de primarul Sibiului, Astrid Cora Fodor, de preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean şi de prefectul judeţului, Adela Muntean.

De la Sibiu, Papa Francisc merge cu elicopterul la Blaj, unde va avea loc ceremonialul de beatificare a celor şapte episcopi martiri.

Şapte episcopi greco-catolici martiri, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, vor fi beatificaţi de Papa Francisc.

UPDATE ora 09.44 Peste 40.000 de pelerini îl aşteaptă pe Papa Francisc să ajungă la Blaj

La evenimentele publice ale Sanctităţii Sale Papa Francisc de la Blaj participă, la ora transmiterii ştirii, aproximativ 40.000 de pelerini, anunţă Comitetul Interministerial pentru Securitate “Vizită Papa Francisc 2019”.

Potrivit evaluării din acest moment a Comitetului Interministerial pentru Securitate “Vizită Papa Francisc 2019”, la evenimentele publice ale Sanctităţii Sale Papa Francisc de la Blaj participă 40.000 de pelerini.

Potrivit programului oficial, Sfântul Părinte a plecat de la Bucureşti cu avionul duminică, la ora 9.00, cu direcţia Sibiu, de unde va merge cu elicopterul la Blaj, sediul istoric al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Aici, Suveranul Pontif va celebra Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri, ritul sacru desfăşurându-se pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Papa Francisc va prezenta omilia celebrării euharistice şi va recita antifonul marian pascal ”Regina Coeli” (”Bucură-te, Regina Cerului”).

Câmpia Libertăţii este locul unde a avut loc Marea Adunare Naţională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu ţara!”. Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei. În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

După prânzul cu suita papală, Sfântul Părinte va avea o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii rome din Blaj.

În jurul orei 17.00, Papa Francisc va sosi cu elicopterul la aeroportul din Sibiu pentru ceremonia de rămas bun.

UPDATE ora 09.05 Cod galben de ceaţă în Alba, Harghita, Mureş şi Covasna. E vizat şi Blajul, unde e aşteptat Papa

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică dimineaţă, mai multe avertizări nowcasting cod galben de ceaţă pentru judeţele Alba, Mureş, Harghita şi Covasna, valabile până la ora 10.00.

În judeţele Alba, Covasna, Mureş şi Harghita, meteorologii avertizează se va semnala ceaţă care determină reducerea vizibilităţii local sub 200 metri şi izolat sub 50 metri.

Avertizările expiră la ora 10.00.

Potrivit programului oficial, Sfântul Părinte a plecat de la Bucureşti cu avionul duminică, la ora 9.00, cu direcţia Sibiu, de unde va merge cu elicopterul la Blaj, sediul istoric al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. Aici, Suveranul Pontif va celebra Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri, ritul sacru desfăşurându-se pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Papa Francisc va prezenta omilia celebrării euharistice şi va recita antifonul marian pascal ”Regina Coeli” (”Bucură-te, Regina Cerului”).

UPDATE ora 07.15 Scaunul folosit de Papa, la Blaj, încărcat de simboluri: Lemn din închisorile Sighet şi Gherla

Crucea, tronul şi amvonul folosite de Papa Francisc la slujba de la Blaj sunt încărcate de simboluri, pentru ele fiind folosit lemn din fostele închisori comuniste şi trimit cu gândul la „vibraţia supliciului, martor al suferinţei din temniţă, al morţii şi al jertfei”, spune artistul Andu Mărginean.

Conceptul vizual al evenimentului aparţine designerului sibian Andu Mărginean. Tot el s-a ocupat de confecţionarea obiectelor, iar pregătirile au început în urmă cu aproximativ trei luni. Chiar dacă ştia clar ce are de făcut, de la concept tehnic, până la organizarea scenei şi decorarea ei, Andu Mărginean a declarat, pentru MEDIAFAX, că a simţit nevoia să meargă la Vatican, înainte de a începe să „deseneze” tronul Papal, crucea şi amvonul.

„Primul meu gând a fost să mă urc în avion şi să plec la Vatican. Ceea ce am şi făcut, de ziua mea, în martie. Am vrut să adulmec acest loc, să îi simt vibraţia. E clar că relaţia cu o asemenea figură importantă cum e Papa îţi impune să priveşti lucrurile cu maximă seriozitate”, a povestit Andu Mărginean.

Vaticanul a impus două chestiuni clare: una legată de dimensiune şi ergonomia tronului arhieresc, iar alta să existe o legătură directă între obiect, respectiv între scaun, şi beatificarea celor şapte episcopi martiri.

Aşa a venit ideea lemnului din închisorile de la Sighet şi Gherla, bucăţi din acest material fiind încastrate în obiectele care vor fi folosite de Papa Francisc.

„Trimit cu gândul la vibraţia supliciului, martor al suferinţei din temniţă, al morţii şi al jertfei. Braţul tronului arhieresc are o simbolistică aparte, el descriind metaforic un geam vizor cu şapte gratii. Ca o curiozitate, unele bucăţi din lemnul primit de la cele două închisori provin dintr-un toc de uşă, întregul material fiind livrat cu aviz de expediţie, ceea ce îi confirmă autenticitatea. A fost o muncă importantă să se extragă şi să se stăpânească constructiv lemnul vechi. E interesant de văzut că are o altă faţă, e un lemn chinuit, care însă se integrează în obiecte cu desăvârşire”, povesteşte Andu Mărginean.

Artistul vizual sibian spune că înainte de a decide asupra ideii finale a umplut foi întregi. A treia idee a fost cea „câştigătoare”.

„Într-un moment în care am luat mâna de pe mouse, am apucat creionul şi am pornit aproape necontrolat de la un semn de cruce care s-a continuat cu elementul care l-a închis şi a format, de fapt, laterala scaunului. A fost un gest care a venit aşa, pur şi simplu. Apropo de inspiraţie, cred că a venit de undeva, cumva. Acela a fost momentul în care am zis că s-a împlinit ideea. Apariţia acelui geam de puşcărie stilizat cu şapte gratii care îi simbolizează pe cei 7 episcopi martiri am considerat că are mult mai multă forţă de expresie. Devenea astfel un obiect mai simplu, mai curat, lucru care ştiu că e pe placul Papei Francisc”, a mărturisit Andu Mărginean.

Tronul are 146 de centimetri înălţime, 70 de centimetri lăţime şi peste 50 de kilograme. Acesta a fost realizat din lemn de stejar, dat cu baiţ, apoi cu două straturi de lac. În afara lemnului vechi integrat şi a lemnului de stejar, tronul arhieresc conţine aur şi catifea albă. Atât designul, cât şi construcţia propriu-zisă, precum şi tapiţeria sunt realizate la Sibiu.

Crucea are o înălţime de aproximativ 3,7 metri şi o lăţime de 1,54 metri, şi aceasta fiind încărcată de simboluri.

„Crucea este un element ce ţine acel modul, structurată pe ambele braţe din 7 straturi, care sunt modelate pe trepte, pe reliefuri diferite, unite şi care formează prin alăturare o structură compactă. Straturile sunt străpunse de şapte piroane, două şi două pe braţe, două jos şi unul sus. Crucea are în compoziţie lemn viguros, modern, sănătos şi lemn vechi, traumatizat, provenit din închisorile comuniste. Crucea nu are nicio zonă care să fie îndreptată ferm, pentru a fi foarte vizibilă. În spătarul scaunului, în partea superioară, există un decroş, corect organizat. Crucea este amplasată în spatele Papei, exact pe axul spătarului tronului arhieresc, ca proporţie având o relaţia strictă cu acesta”, explică artistul.

Pe scena principală de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, alături de tronul arhieresc şi crucea din spatele lui a fost gândit altarul, o piesă minimalistă, dimensiunile lui fiind stabilite tot de Vatican. Amvonul preia şi el elemente din întregul concept şi este tapiţat cu acelaşi material ca tronul arhieresc, purtând şi el simbolul gratiilor şi acea cruce stilizată, care formează locul de aşezare a mâinilor.

Ultima zi a vizitei Papei în România. Şapte episcopi greco-catolici vor fi beatificaţi la Blaj

Ultima zi a vizitei apostolice a Papei Francisc în România aduce şi un eveniment de o însemnătate deosebită pentru credincioşii greco-catolici, şi anume ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri.

La evenimentul istoric de la Blaj va fi prezent şi preşedintele României, Klaus Iohannis, iar organizatorii vizitei au estimat prezenţa a peste 150.000 de persoane.

Potrivit programului oficial, Sfântul Părinte va pleca de la Bucureşti cu avionul duminică, la ora 9.00, cu direcţia Sibiu, de unde va merge cu elicopterul la Blaj, sediul istoric al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Aici, Suveranul Pontif va celebra Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri, ritul sacru desfăşurându-se pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Papa Francisc va prezenta omilia celebrării euharistice şi va recita antifonul marian pascal ”Regina Coeli” (”Bucură-te, Regina Cerului”).

Câmpia Libertăţii este locul unde a avut loc Marea Adunare Naţională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu ţara!”. Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei. În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

După prânzul cu suita papală, Sfântul Părinte va avea o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii rome din Blaj.

În jurul orei 17.00, Papa Francisc va sosi cu elicopterul la aeroportul din Sibiu pentru ceremonia de rămas bun.

Cine sunt cei şapte episcopi martiri beatificaţi de Papa Francisc la Blaj

Şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj vor fi beatificaţi la ceremoniile oficiate de Papa Francisc la Blaj. Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, explică în ce constă procesul de beatificare.

Părintele vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, a explicat în ce constă procesul de beatificare, cu reguli foarte riguroase care, în acest caz a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare şi până la analiza care stabileşte cu certitudine martiriul celor şapte episcopi.

„Vorbim despre încununarea unui proces care a durat aproape 25 de ani. Pregătirile beatificării au început în anul 1994”, a spus părintele vicar general Cristian Barta.

Vor fi beatificaţi episcopii Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.

Vasile Aftenie (1899-1950), episcop vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcăreşti, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalţi episcopi arestaţi şi era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne. Vasile Aftenie a fost înmormântat în ascuns de Securitate în cimitirul Bellu catolic, având inscripţionate pe cruce doariniţialele ”A.V.” Între cei şapte episcopi greco-catolici martiri, a fost primul care şi-a pierdut viaţa în timpul persecuţiei, la 10 mai 1950.

Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952), episcop de Oradea şi decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 77 de ani. Nu i se cunoaşte mormântul. În 29 o ctombrie 1948, a fost ridicat de la Oradea după miezul nopţii, dus la Bucureşti sub pretextul că va fi primit în audienţă de un ministru, internat pentru două nopţi în celulele arestului Ministerului de Interne şi apoi înfăţişat ministrului Cultelor, care i -a propus să treacă la ortodoxie.

Ioan Suciu (1907-1953), Administrator Apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame, în lipsa tratamentelor medicale, la 27 iunie 1953, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 46 de ani. Mormântul său din Cimitirul Săracilor a fost nivelat de oamenii Securităţii, pentru a nu i se mai găsi vreodată rămăşiţele.

Tit Liviu Chinezu (1904-1955), consacrat episcop în clandestinitate, în 1949, a murit la 15 ianuarie 1955 în închisoarea din Sighet, fiind bolnav şi lipsit de orice tratament medical, la vârsta de 51 de ani. Locul unde se odihneşte trupul său arămas necunoscut posterităţii.

Ioan Bălan (1880-1959), episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959, l a 79 de ani, la Mănăstirea ortodoxă Ciorogârla, unde fusese închis cu domiciliu obligatoriu după separarea celor trei episcopi ce supravieţuiseră Sighetului. În ultimii trei ani de viaţă i s-au făcut de mai multe ori propuneri de a se dezice de unirea cu Biserica Romei, condiţionate şi de oferirea de tratament medical, toate propunerile fiind refuzate. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

Alexandru Rusu (1884-1963), episcop de Maramureş, a murit la vârsta de 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoarea din Gherla. Ispăşea o condamnare pe viaţă primită în 1957 pentru ”instigare şi înaltă trădare” după ce fusese eliberat de la Sighet în 1955 şi închis în Mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeş, Ciorogârla şi Cocoş. Locul exact al înhumării nu a mai putut fi identificat.

Iuliu Hossu (1885-1970), episcopul de Cluj - Gherla, care a citit Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918, a supravieţuit închisorii din Sighet. A fost, până la sfârşitul vieţii, închis cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani. A fost creat Cardinal în 1969, în secret - in pectore - şi a murit la 28 mai 1970. La ordinul Securităţii, în mare grabă, chiar a doua zi, a fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

Reguli stricte pentru pelerinii care participă la întâlnirea cu Papa, de pe Câmpia Libertăţii

Reguli stricte pentru pelerinii care vor participa la liturghia pe care Papa Francisc o va oficia, în 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii din Blaj. Potrivit organizatorilor, accesul se va face doar pe baza invitaţiilor, după un control de securitate.

Potrivit organizatorilor, la Sfânta Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri, pe care Papa Francisc o va oficia pe Câmpia Libertăţii în data de 2 iunie 2019, sunt aşteptaţi zeci de mii de pelerini.

Organizatorii anunţă că accesul se va face doar pe baza invitaţiilor, care au fost distribuite parohiilor greco-catolice din ţară, şi a cărţilor de identitate.

Accesul pe Câmpia Libertăţii va fi permis între orele 6.00 şi 10.00. „Pentru evitarea aglomeraţiei se recomandă sosirea din timp, toţi pelerinii urmând să treacă prin filtrul de control de securitate de la intrarea pe Câmpia Libertăţii. Accesul pe Câmpia Libertăţii cu animale de companie este interzis”, au mai anunţat organizatorii.

Pelerinii vor putea avea la ei apă în pet-uri, scaun pliabil, umbrelă, un rucsac mic, sandwich-uri, iar pentru copiii sub 3 ani este permis accesul în cărucior. „Accesul pe Câmpia Libertăţii va fi permis doar într-o ţinută decentă, în conformitate cu solemnitatea evenimentului (de ex: purtarea unei vestimentaţii care să acopere umerii şi genunchii)”, se mai arată în comunicatul organizatorilor vizitei Papei la Blaj.

Taguri:
papa francisc,
blaj,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici