Lucrările la TNB încep până în martie, Centrul Dansului şi Opereta părăsesc definitiv imobilul

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX că până pe 20 februarie va semna decizia de începere a lucrărilor la Teatrul Naţional Bucureşti (TNB), după obţinerea tuturor avizelor şi semnarea contractului de atribuire a lucrărilor.

Ministrul a discutat luni cu directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, directorul Centrului Naţional al Dansului (CNDB), Mihai Mihalcea, directorul Teatrul Naţional de Operetă (TNO), Răzvan Dincă, şi directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), Mihai Oroveanu, toate aceste instituţii desfăşurându-şi total sau parţial activitatea în clădirea administrată de TNB.

Lucrările de reabilitare a TNB se vor desfăşura în trei etape, începând cu demolarea aşa-numitei "bomboniere", clopotul de beton armat care a fost aplicat pe zidurile vechi, ceea ce va antrena mutarea CNDB, a Lăptăriei lui Enache şi a depozitelor MNAC, continuând cu consolidarea întregii clădiri, ceea ce va afecta birourile, depozitele, cabinele şi atelierele TNB, Sala Atelier a teatrului şi Sala Studio a Operetei, şi terminând cu intervenţia la Sala Mare, care va avea la final 850 de locuri, cât a avut iniţial, a explicat Ion Caramitru.

Sala Amfiteatru din TNB va dispărea şi ea, însă teatrul va avea la final cinci săli şi o scenă în aer liber, pe acoperişul clădirii, pentru reprezentaţii în timpul verii.

Astfel, din prima etapă, CNDB nu îşi va mai putea continua activitatea în spaţiul de la TNB, care este sediul instituţiei, potrivit Hotărârii de Guvern pe baza căreia funcţionează centrul, a semnalat Mihai Mihalcea, adăugând că mutarea va crea o serie de probleme.

CNDB nu va mai funcţiona la Teatrul Naţional nici după terminarea lucrărilor, în prezent purtându-se discuţii pentru atribuirea altor spaţii instituţiei.

"Ni se pare cumva nedrept ca o instituţie similară să creeze un bastion de şase săli şi singura instituţie de dans contemporan să piardă şi singura sală pe care o are. (...) Imaginaţi-vă un singur teatru în România", a declarat Mihai Mihalcea, caracterizând ceea ce se întâmplă cu CNDB drept "ingrat", "imoral" şi "aproape iresponsabil".

El a subliniat că CNDB este singura instituţie din ţară dedicată dansului contemporan, singura care îşi pune spaţiul la dispoziţia artiştilor din domeniu şi, totodată, singurul finanţator specific.

Totodată, Mihalcea a menţionat că Lăptăria lui Enache, "o entitate de drept privat", cu care CNDB are de altfel "relaţii foarte bune", se va putea întoarce la TNB după încheierea lucrărilor.

Soluţiile propuse pentru continuarea activităţii CNDB sunt atribuirea unei săli de repetiţii la Sala Palatului şi posibilitatea ca o dată pe săptămână, marţi, să prezinte spectacole la Sala Atelier.

Mihai Mihalcea consideră însă că aceste soluţii de compromis nu corespund nevoilor instituţiei pe care o conduce, apreciind că o sală de spectacol şi mai multe studiouri de repetiţie ar fi condiţiile minime pentru funcţionarea Centrului, o instituţie căreia în prezent "i se consolidează starea de precaritate".

Ministrul Culturii a precizat că problema privind sediul CNDB era cunoscută din 2006 - 2007 şi "nimeni nu s-a ocupat". Astfel, pentru a gestiona situaţia, el a propus ca CNDB să îşi desfăşoare temporar activitatea la Sala Palatului şi la Sala Atelier, urmând să fie cumpărat un cub şi amplasat pe terenul din jurul sediului în construcţie al Bibliotecii Naţionale a României (BNR). Un astfel de spaţiu a fost dat în folosinţă şi Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri" de la Iaşi, al cărui sediu se află de asemenea în renovare.

Această construcţie pentru CNDB, ce va putea fi finalizată în şase-şapte luni, va avea spaţii pentru birouri, săli de repetiţie şi scenă, iar Centrul va putea să-şi desfăşoare activitatea în acest sediu "patru-cinci ani de zile fără nicio problemă", a precizat Kelemen.

"Pe termen lung, va trebui să găsim o clădire pentru Centrul Dansului, dar cum în Bucureşti nu există o astfel de clădire, povestea rămâne deschisă", a mai spus ministrul Culturii.

Totodată, el a precizat că Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional va asigura fondurile şi sprijinul necesare pentru mutarea CNDB.

În a doua fază a lucrărilor, va veni rândul Operetei să elibereze spaţiile unde îşi desfăşoară activitatea, începând din septembrie, a estimat ministrul. Pentru Teatrul Naţional de Operetă, MCPN va achiziţiona un cort special, de mari dimensiuni, ce va fi amplasat pe terenul din spatele Bibliotecii Naţionale a României.

"Astfel de spaţii există în toată lumea", a spus ministrul Culturii despre cubul pentru CNDB şi clădirea uşoară pentru Operetă.

Sala Studio în care sunt prezentate spectacolele Teatrului Naţional de Operetă a fost folosită de TNB până în 1987, când a intrat în folosinţa Operetei, al cărei sediu fusese demolat. Teatrului de Operetă i-a fost atribuită între timp Sala Omnia din fosta clădire a Senatului, care trebuie de asemenea reabilitată. Lucrările, anunţate în urmă cu câţiva ani, nu au început încă, proiectul nefiind finalizat, potrivit ministrului Culturii.

"Este responsabilitatea domnului Dincă, ca director general, aşa cum domnul Caramitru s-a ocupat de proiectul pentru TNB", a spus Kelemen.

Sala Omnia, ca şi TNB şi Biblioteca Naţională, este inclusă în programul "Reabilitarea monumentelor istorice din România" ce presupune restaurarea sediilor unor importante instituţii de cultură din ţară cu fonduri dintr-un împrumut de circa 250 de milioane de euro contractat de Guvern de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la bugetul de stat.

Problema mutării Operetei din clădirea TNB s-a pus după ce, în 2005, noul director al Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, a cerut înapoi Sala Studio. Susţinut de actori, el a revendicat ceea ce consideră "cea mai ofertantă sală a teatrului". Ministerul Culturii a arbitrat conflictul între TNB şi Operetă şi s-a ajuns astfel la soluţia acordării Sălii Omnia Teatrului de Operetă.

În ceea ce priveşte MNAC, depozitele pe care le are în clădirea Teatrului Naţional vor ocupa spaţiile de pe Calea Moşilor unde se află în prezent depozite ale BNR, acestea urmând să fie mutate definitiv în sediul de pe Bulevardul Unirii, unde spaţiile pentru depozitare au fost finalizate în proporţie de 99 la sută. Galeriile MNAC de la TNB vor rămâne în clădire.

Proiectul de reconstrucţie a clădirii TNB vizează, potrivit proiectului Ministerului Culturii, prezentat în martie 2008, modelarea clădirii în direcţia uneia de larg interes cultural, un edificiu "mai prietenos şi cu mai mult farmec", care să fie deschis de dimineaţă până seara târziu şi să găzduiască diferite manifestări artistice.

Proiectantul lucrării este arhitectul Romeo Belea, unul dintre autorii proiectului iniţial al Teatrului Naţional Bucureşti, care a anunţat că doreşte să transforme edificiul într-un centru care să semene ca funcţiuni cu Barbican Hall din Londra.

Potrivit proiectului, Sala Mare a TNB va avea aproximativ 850 de locuri, faţă de 1.100 cât are în prezent, o acustică şi o vizibilitate mai bune. Sala Studio se va reîntoarce în folosinţa TNB, iar mecanismele care transformă sala într-una multifuncţională vor fi reactivate. Va dispărea Sala Amfiteatru, dar vor apărea două săli de câte 350 de locuri în clădirea centrală şi una de aproximativ 250 de locuri în subsolurile scenei de la Sala Mare. În plus, vor exista platforme din foaierele extinse de la un capăt la celălalt al clădirii. Pe acoperişul clădirii TNB va exista un amfiteatru în aer liber. Totodată, majoritatea instalaţiilor clădirii vor fi refăcute, inclusiv cea de climatizare.

Nu în ultimul rând, proiectul vizează consolidarea clădirii, aceasta fiind în pericol în caz de cutremur, spune Caramitru, bazându-se pe expertize realizate în 2002 şi 2005. "În toată clădirea, între orele 18.30 şi 23.00, sunt în jur de 3.000 de oameni", a precizat acesta.

Şi ministrul Culturii a subliniat existenţa acestui pericol şi nevoia de a "face un efort" pentru renovarea TNB, menţionând că toţi bucureştenii trebuie să înţeleagă şi că accesul se va face mai greu în zonă în timpul lucrărilor, ce au prevăzută o perioadă de execuţie de 28 de luni.

Kelemen a mai spus că se va vedea săptămânal cu directorii instituţiilor care îşi desfăşoară în prezent activitatea în TNB.

În luna mai a anului trecut, consorţiul format din Aedificia Carpaţi şi Romest Electronic a câştigat licitaţia pentru reabilitarea Teatrului Naţional, valoarea contractului fiind de 48 de milioane de euro, fără TVA. La licitaţie s-au înscris 10 firme, existând ulterior contestaţii, care au dus la amânarea semnării contractului.

Teatrul Naţional din Bucureşti "I.L. Caragiale" a început în februarie 2007 demersurile de realizare a unor expertize şi a unui studiu de fezabilitate în vederea reabilitării clădirii din centrul Bucureştiului în care-şi desfăşoară activitatea.

Proiectarea clădirii TNB din Piaţa Universităţii a început în 1963, însă Teatrul Naţional a început să funcţioneze în acest sediu zece ani mai târziu, fiind inaugurate pe rând trei săli: Sala Mare, Sala Studio şi Sala Atelier.