Mai mulţi parlamentari propun ca şoferii de autobuz, troleibuz şi vatmanii să se pensioneze mai devreme

Un proiect de lege depus de mai mulţi parlamentari USR şi un deputat PSD prevede că personalul din transportul public regulat urban şi metropolitan beneficiază de protecţia legii, a organizaţiilor profesionale şi/sau sindicale şi a autorităţii de stat în transportul public regulat urban şi metropolitan în cazul: insultelor, calomniilor, ameninţărilor, loviturilor sau al oricăror acte de violenţă care au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; desfăşurării de anchete sau cercetări administrative sau penale, ca urmare a unor fapte săvârşite în timpul serviciului.

De asemenea, angajaţii unităţilor de transport public beneficiază, printre altele, de:

- concediu de odihnă anual, de cel puţin 24 de zile lucrătoare;

- asistenţă şi servicii medicale şi psihologice, în caz de boală sau de accidente

- proteze, ofteze sau alte dispozitive medicale, precum şi de medicamente;

- indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală sau de accident de muncă;

- materiale igienico-sanitare în mod gratuit;

- ajutoare materiale de Paşte şi Crăciun şi de Ziua Transportatorilor;

- tichete de masă, tichete cadou, tichete de creşă sau alte tipuri de tichete de valoare acordate potrivit legii;

- asigurare gratuită de viaţă, de sănătate, precum şi pentru pagubele produse în cazul accidentelor şi incidentelor rutiere;

- zile libere plătite cu ocazia unor evenimente familiale, stabilite prin Contractul colectiv de muncă.

Angajatul va beneficia, conform proiectului, de ajutoare materiale la naşterea copilului/adopţia unui copil minor şi la căsătorie. În cazul în care angajatul decedează, familia va primi ajutoare materiale. Totodată, în cazul decesului unui membru al familiei, angajatul va primi ajutoare materiale.

În cazul concedierilor colective, personalul beneficiază de o sumă compensatorie al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul a de cinci ori câştigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului de stat.

De asemenea, potrivit proiectului, personalul din transportul public beneficiază, o dată pe an, de decontarea a 50% din cheltuielile efectuate în concediul de odihnă. Suma decontată nu va putea depăşi nivelul a de trei ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

O altă prevedere introdusă este ca angajatul să beneficieze de tratament medical în străinătate pentru afecţiuni din timpul serviciului, în situaţia în care acestea nu pot fi tratate în ţară.

Proiectul de lege prevede că membrii familiei beneficiază gratuit de: asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate; legitimaţii de călătorie gratuite pe transport public regulat urban şi metropolitan.

De asemenea, copiii angajatului decedat ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de plata de către angajator a taxei de şcolarizare de până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 23 de ani.

Proiectul de lege vine cu obligaţii pentru angajator. Acesta are astfel datoria, printre altele:

- să pună la dispoziţia angajaţilor, potrivit specificului muncii şi sarcinilor de serviciu, instalaţiile, aparatura, sculele şi materialele necesare în scopul folosirii complete şi eficiente a timpului de lucru;
- să ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, asigurarea condiţiilor specifice de protecţia muncii şi precum şi instruirea personalului în acest domeniu.

Salariul de bază al angajaţilor se calculează pornind de la salariul minim brut pe ţară, majorat cu coeficienţi minimi de ierarhizare, dupa cum urmează: necalificaţi (1); calificaţi (1,5); conducători autobuze, troleibuze, vatmani (1,7). De asemenea, coeficientul personalului administrativ şi de specialitate este calculat în funcţie de nivelul de pregătire: şcoala profesională, studii liceale (1,4); studiile liceale+curs de calificare (1,45); şcoala postliceală (1,5); şcoala de maiştri (1,6); studiile superioare de scurtă durată (1,8); studiile superioare de lungă durată (2,2).

Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, angatorul şi angajatul din transportul public vor ţine cont de ameliorarea reală a condiţiilor de muncă iar dacă acest lucru nu este posibil, se vor acorda compensări în bani sau de altă natură.

"Pentru participarea nemijlocită a salariaţilor la luarea deciziilor se va înfiinţa Comitetul de Sănătate şi Securitate în Muncă. C.S.S.M. este constituit din reprezentanţii desemnaţi de Organizaţiile Sindicale şi reprezentanţi desemnaţi de angajator, pe de altă parte, în numar egal", se arată în proiectul de act normativ.

Măsurile pentru ameliorarea condiţiilor de muncă ar urma să fie stabilite împreună cu reprezentanţii sindicali.

Pentru asigurarea securităţii salariaţilor în muncă, angajatorul are obligaţia, conform proiectului, de a adopta cel puţin următoarele măsuri:

"- efectuarea instructajelor periodice de securitate şi sănătate în muncă;

- asigurarea dotării instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor cu dispozitive de protecţie, cu aparatură de măsură şi control al parametrilor tehnologici şi de avertizare a stărilor de pericol, precum şi efectuarea verificărilor periodice în scopul menţinerii în permanentă stare de funcţionare a acestora;

- asigurarea funcţionării permanente a instalaţiilor şi sistemelor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;

- analiza periodică, împreună cu inspectoratele de stat teritoriale pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi cu organele sanitare competente, a cauzelor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;

- îndepărtarea de urgenţă a cauzelor generatoare de accidente de muncă şi adoptarea unor măsuri eficiente în vederea eliminării grabnice a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale;

- diagnosticarea factorilor nocivi ale căror niveluri depăşesc limitele admise în normele naţionale şi intemationale la care România a aderat;

- admiterea la lucru numai a persoanelor care, în urma controlului medical periodic şi a verificării aptitudinilor psihologice profesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute;

- măsurarea periodică a parametrilor ce caracterizează condiţiile de muncă şi factorii de mediu cu aparaturi şi personal autorizat; la prelucrarea şi analiză probelor vor participa şi reprezentanţii din partea organizaţiei sindicale reprezentative;

- aplicarea unor măsuri în vederea eliminării tuturor factorilor de risc ce pot pune în pericol viaţă sau sănătatea oamenilor;

- în cazul în care personalul unităţii suferă, în timpul serviciului, vătămări corporale sau agresiuni din partea călătorilor transportaţi sau a altor persoane cu care intră în contact, salariaţii implicaţi şi unitatea au obligaţia de a interprinde măsuri legale ce le revin fiecăruia pentru atragerea răspunderii civile, penale sau patrimoniale, după caz".

O altă prevedere interzice repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor care au fost oprite de organele teritoriale de specialitate, din cauza nerespectării normelor de protecţie a muncii, înainte de a fi eliminate abaterile.

De asemenea, potrivit statutului, angajatorul are obligaţia să notifice salariaţii asupra tuturor riscurilor specifice postului, la care se expun în procesul muncii. În lipsa unor condiţii de muncă care să le asigure securitatea în muncă, salariaţii pot refuza lucrul pe perioada în care persistă pericolul, fără a suporta nicio diminuare a drepturilor înscrise în contractul individual de muncă. Angajatorul va efectua, cel puţin o dată pe an, controale medicale pentru salariaţi. De asemenea, unitatea de transport public se va asigura că salariatul îşi va schimba locul de muncă în situaţia în care starea de sănătate impune acest lucru.

La cererea uneia dintre părţi, medicii şi inspectorii de producţie a muncii vor fi consultaţi în vederea reducerii duratei timpului de lucru şi a acordării de concedii de odihnă suplimentare.

Şoferii de autobuz, troleibuz şi vatmanii se vor putea pensiona mai devreme, în funcţie de anii petrecuţi în muncă.

Astfel, cei care au muncit cel puţin 30 de ani se vor putea pensiona la vâsta de 55 de ani, pentru 25 de ani de muncă se vor putea pensiona la vârsta de 57 de ani iar la vârsta de 60 de ani se vor putea pensiona cei care au muncit cel puţin 20 de ani.

Propunerea legislativă mai prevede că responsabilitatea identificării surselor de finanţare pentru personalul din transportul public urban şi metropolitan revine Guvernului.

Iniţiatorii proiectului de lege motivează acest demers prin faptul că şoferii de autobuz, de troleibuz şi vatmanii sunt expuşi la numeroşi factori de risc pentru sănătatea şi securitatea angajatului, precum: "şederi prelungite în poziţii obositoare sau dureroase din cauza vibraţiilor la nivelul întregului organism, care suprasolicită coloana vertebrală, membrele superioare şi inferioare pe o perioadă îndelungată de timp; suprasolicitare psihică din cauza numeroaselor situaţii înregistrate zilnic în condiţiile traficului intens din oraşele ţării, situaţii în care conducătorul auto trebuie să ia o decizie imediată şi impetuos corectă pentru a evita accidentele din trafic (alte autovehicule, pietoni), fără a pune în pericol siguranţa şi sănătatea călătorilor (bătrâni, copii, persoane cu dizabilităţi etc.) care folosesc mijloacele de transport în comun; risc de a dezvolta boli psihice din cauza unor evenimente, precum accidente rutiere cu victime, ameninţări şi agresiuni ale călătorilor".

De asemenea, alte riscuri la care se expun, potrivit iniţiatorilor, includ substanţele nocive precum monoxid de carbon, azbest şi radiaţii cauzate de amplasarea pe fiecare mijloc de transport în comun a mai multor dispozitive de tip PIOS, GPS, care funcţionează concomitent şi permanent.

"Cele mai frecvente probleme de sănătate raportate de şoferi şi certificate prin rapoartele de analize efectuate periodic sunt durerile lombare, excesul de greutate, boli metabolice, afecţiuni cardiovasculare, respiratorii şi stresul asociat locului de muncă. Rapoartele de monitorizare a sănătăţii angajaţilor existente în baza de date a fiecărui operator de transport în comun urban şi metropolitan certifică creşterea incidenţei, precum şi agravarea acestor boli profesionale", potrivit expunerii de motive.

Propunerea este susţinută de nouă deputaţi şi senatori USR, printre care Adrian Wiener şi Cristina-Ionela Iurişniţi, dar şi de deputatul PSD Vasile Cîtea.

Proiectul este înregistrat, pentru debzatere, la Senat, ca prim for legislativ sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.