Mâine, 25 martie, biserica serbează Buna Vestire

Buna-Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna-Vestire) este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Buna-Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbă¬torile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a oscilat la început. Astfel, unii o celebrau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna-Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. Părintele profesor Ene Branişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II lea (681-683), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Dom¬nului, dar va¬riaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci. Numai la armeni Buna-Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie).

În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a secolului al V-lea.
Buna-Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

"Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David, iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: «Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei». Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: «Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?» Şi Îngerul i-a zis: «Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus»", a precizat părintele Stoica citând un fragment din Apostolul Luca.

A fost mai uşor pentru Apostoli să creadă că Hristos a înviat, de vreme ce L-au văzut înviat. A fost uşor pentru creştini să creadă în învierea lui Hristos, pentru că au avut mărturia Apostolilor. Dar Maica Domnului a crezut pe baza unei simple făgăduinţe că se va petrece cu ea un fapt ce depăşeşte legea firii. A crezut posibil, imposibilul. Şi prin aceasta l-a făcut posibil, după cum susţine parintele Dumitru Stăniloae.

Buna-Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. Asta pentru că în aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii.

Potrivit tradiţiei, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău. Mai exista obiceiul că în această zi să se numere de câte ori îşi cântă cucul numele.

Un alt obicei era ca flăcăii şi fetele să întrebe pasărea când se vor căsători. Dacă se întâmpla ca după rostirea unor versuri cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aştepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea era semn că urma să aiibă loc o căsătorie grabnică.

De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.