Mandat de arestare pentru 29 de zile pentru prim-procurorul Nelu Carpen

Vineri seara, DNA a informat că mandatele au fost emise pentru 20 de zile, de către Curtea de Apel Bucureşti, însă aceasta a admis propunerea procurorilor care era pentru 29 de zile.

Prim-procurorul Nelu Carpen a cerut 4.000 euro pentru a ajuta un acuzat într-un dosar şi a constituit un grup infracţional organizat pentru fapte de corupţie în legătură cu derularea unor anchete, iar avocatul Adrian Zamfirachi a cerut 75.000 euro de la persoane cărora le promitea soluţii favorabile.

Nelu Carpen este acuzat de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi de favorizarea infractorului, iar Adrian-Richart Zamfirachi, avocat în Baroul Bucureşti, de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Având în vedere calitatea de magistrat a lui Carpen Nelu, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea acestuia.

Într-un raport de control din 2009, inspectorii CSM au constat o serie de deficienţe, precum încadrarea unor fapte potrivit unei legislaţii inexitente, inculpaţi arestaţi preventiv şi scoşi de sub urmărire, dosare vechi nesoluţionate la Parchetul Judecătoriei Buftea, al cărui prim-procuror Nelu Carpen a fost arestat.

Inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii a făcut un control, în perioada 9 - 11 noiembrie 2009, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea şi a avut ca obiective verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia controlului anterior.

Inspectorii CSM au constat la primul control că resursele umane nu erau folosite adecvat, planificarea activităţii era formală, iar procurorii acestui parchet nu comunicau întotdeauna soluţiile dispuse părţilor.

De asemenea, în unele rechizitorii cu arestaţi sau nearestaţi, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, a fost prezentată succint antecedenţa penală a acestora, iar în unele situaţii nu au fost corelate faptele pentru care s-a început urmărirea penală cu încadrarea juridică.

Totodată, nu au fost respectate dispoziţiile Ordinului procurorului general privind atribuirea numărului unic, inspectorii constatând că unele dosare nu au fost lucrate pe perioade lungi de timp, dar şi o calitate scăzută a activităţii de supraveghere a cercetărilor penale.

Inspecţia CSM a mai constat că activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea avea indicatori de calitate scăzuţi, care nu au putut fi justificaţi, iar plângerile, memoriile şi sesizările erau soluţionate după expirarea termenului legal, iar în unele cazuri de admitere a plângerilor şi infirmare a soluţiilor nu s-au menţionat activităţile ce urmau a fi efectuate ori, şi mai grav, s-au formulat aprecieri cu privire la gradul de vinovăţie.

În urma controlului din noiembrie 2009, inspectorii CSM au constat că puţine dintre deficienţe au fost remediate.

Inspectorii au aflat că numărul mare de dosare de pe rolul acestui parchet a apărut din cauza dublei sau chiar triplei înregistrări ale unor dosare, conexări sau ataşări neoperate în registrele parchetului, dar scăzute în evidenţele poliţiei.