Mărmureanu contrazice un ghid de protecţie la seism ce recomandă elevilor să se refugieze sub bănci

Invitat şi el în emisiune, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat a fost întrebat cum trebuie să reacţioneze oamenii în momentul în care începe un cutremur.

"În primul rând, eu cred că va trebui să ne lăsăm pe jos", şi-a început Arafat răspunsul, după care a completat că, potrivit unui material cu recomandări ce i-a fost dat de profesorul Mărmureanu, recomandările ar fi "nu te duci sub un obiect, ci te duci lângă un obiect, te întinzi pe jos şi aştepţi".

În acest context, în emisiune a fost adus în discuţie ghidul "Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur", elaborat şi distribuit de autorităţi, în care elevilor li se recomandă, printre altele, să se refugieze sub bancă sau sub masă.

Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, a spus că, în opinia lui, nu este bine să te refugiezi sub bancă sau sub masă atunci când începe un cutremur, dat fiind riscul de a cădea tavanul.

"Dacă eşti elev sau dacă eşti cumva în pat, noaptea, şi cade planşeul când eşti sub bancă, planşeul distruge banca şi o duce până la pământ şi capul omului îl face...", a explicat Mărmureanu.

Dr. Raed Arafat a precizat ulterior că, din pricina unor astfel de controverse, autorităţile urmează să stabilească foarte clar mesajele privind protecţia în caz de cutremur ce urmează să fie comunicate, pe scară largă, populaţiei.

"Şi eu ştiam, la un moment, că trebuie să mă duc sub un obiect. Acum, dânsul (prof. Mărmureanu - n.r.) vine şi îmi spune: nu. Uită-te aici ce se spune, e un material care spune mai bine să nu te duci sub un obiect, ci lângă el", a adăugat el.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii a mai spus că mesajele care vor ajunge la populaţie reprezintă "rolul" unei comisii care se ocupă de reacţia în caz de cutremur şi din care fac parte oameni cu experienţă şi în comunicare, urmând să fie luată în considerare şi experienţa ţărilor unde frecvenţa seismelor este mai mare decât în România.

"Nu va fi o comisie care va produce un lucru şi va tăcea. Va fi un lucru care va fi continuu şi ajustabil", a precizat demnitarul.

Raed Arafat a mai spus că populaţia s-ar putea obişnui cu mesaje "clare şi liniştite" legate de cutremure aşa cum se întâmplă în cazul celor de tipul "nu mâncaţi sare, nu exageraţi cu grăsimile".

"Ceea ce trebuie să facem acum este să începem un proces continuu care să facă toată lumea conştientă că acest lucru (un cutremur de magnitudine mare - n.r.) este posibil oricând. Nu este nici mâine, nici poimâine, nici răspoimâine, nimeni nu ştie. Nu este un motiv de panică, dar trebuie să fim pregătiţi şi să ştim cum să acţionăm. Aici nu vorbim numai de omul de rând, vorbim şi despre copii în şcoală, vorbim despre profesorii copiilor din şcoală, de instituţii, de autorităţi, de spitale, care să ştie cum să reacţioneze şi vorbim de pregătirea noastră pe parcurs", a mai spus secretarul de stat.

Cu acelaşi prilej, dr. Arafat a admis că, până acum, "comunicarea (legată de cutremure - n.r.) a scârţâit foarte mult".

"Chiar au fost mesaje dăunătoare transmise", a adăugat el, subliniind că "pe partea de educaţie putem face încă mult mai mult".

Ulterior, în emisiune s-a revenit la subiectul recomandărilor în caz de seism, iar Raed Arafat a spus, legat de refugierea sub bancă sau sub masă, că aceasta a fost părerea unor experţi.

"Unii experţi au zis că asta e bine", a spus secretarul de stat, potrivit căruia, la modificarea sau îmbunătăţirea mesajelor, vor putea fi luate în calcul opiniile mai multor voci autorizate.