Horea, Cloşca şi Crişan, comemoraţi la 232 de ani de la MARTIRIUL lor

Crişan s-a spânzurat în închisoare cu legăturile de la opinci, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse prevăzute de legea de la acea vreme, frângerea pe roată fără "lovitură de graţie”, pentru a nu îi scuti de chinuri.

Astfel, un călău a zdrobit trupurile lor, de la picioare spre cap, lovindu-i cu roţi imense care aveau inserate lamele. Mai întâi a fost executat Cloşca, care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare.

La 232 de ani de la acest supliciu au fost depuse coroane şi jerbe la Obeliscul care poartă numele eroilor martiri, ”Horea, Cloşca şi Crişan”, iar la locul execuţiei, pe Dealul Furcilor, s-a ţinut un ceremonial religios.

Coroane au depus Primăria Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba, Instituţia Prefectului Alba, instituţii deconcentrate, partide politice şi instituţii de învăţământ şi culturale.

"Astăzi comemorăm martiriul eroilor Ardealului, Horea, Cloşca şi Crişan. Răscoala lor a izbucnit în contextul realităţilor politice, sociale şi religioase ale Transilvaniei de la sfârşitul secolului XVIII. Românii erau văzuţi cu statutul lor de toleraţi, atât naţional cât şi religios. La viaţa lor deosebit de grea se impunea un regim social deosebit de dur prin numeroasele obligaţii”, a declarat, după ceremonialul depunerii de coroane, corespondentului MEDIAFAX, istoricul Dan Mircea Mazîlu, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Alba.

După răscoală, moţilor li s-au acordat mai multe drepturi, între care libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie, căsătorii fără consimţământul nobilului şi dreptul la învăţătură.

Obeliscul lui ”Horea Cloşca şi Crişan” ridicat în 1937, prin contribuţia populaţiei, a fost în mai multe rânduri profanat de necunoscuţi, partea din faţă a acestuia fiind, şi astăzi, plină de inscripţii şi desene. Acesta nu a fost curăţat, iar unele desene persistă de mai bine de doi ani.