Măsură EXTREMĂ pentru cei care se aventurează în mare ignorând avertismentele: Salvamarii cer ÎNCHIDEREA plajelor periculoase când condiţiile meteo nu permit scăldatul

Preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România, Gabriel Bălan, care operează plajele din Mamaia şi Constanţa, a declarat, vineri, în cadrul unei întâlniri la Prefectura Constanţa, că în acest sezon estival salvamarii din nordul litoralului au avut aproximativ 2.000 de intervenţii pentru salvarea unor persoane din apele mării, mai mult de jumătate dintre acestea fiind făcute atunci când condiţiile de îmbăiere nu era bune, iar scăldatul era interzis sau permis numai înotătorilor cu experienţă.

”De la începutul sezonului avem 1976 de intervenţii la mare, din care, reţineţi, sunt 773 în zilele cu steag galben şi peste 840 pe steag roşu! În Australia, în Germania, la steag roşu salvamarul pleacă acasă. Este o nebunie să crezi că salvamarul este Dumnezeu! Păşeşte pe apă şi vine înapoi… Nici pe el nu se poate salva. Sunt state care au instituit amendă. Belgia, Germania, Italia, Spania, dau amendă până la sute de dolari sau de euro pentru cel care nu respectă regulile”, a spus Gabriel Bălan.

El crede că cea mai simplă soluţie ce poate fi aplicată în cazul celor care intră în mare chiar şi atunci când scăldatul este interzis, riscând astfel şi viaţa salvamarilor, este, în lipsa unei legi care să prevadă amendarea teribiliştilor, să se închidă plajele periculoase când vremea este rea.

”Administratorii să închidă plaja. Este o plajă periculoasă, se închide şi gata. (…) Prin echipamente, prin pregătire, poţi să iei măsuri astfel încât să eviţi. Unde este zonă periculoasă să închidă plaja, nu mai fac plajă organizată şi nici nu îi dau salvamari acolo. Vrea să moară, să se ducă. Cineva pe Facebook a spus <Strângi bani un an întreg să vii să te distrezi ca să te înmormântezi la plajă>. Treaba ta ce faci domnule, dar trebuie să ne protejăm şi pe noi”, a spus Bălan.

Potrivit acestuia, o altă problemă este prezenţa skijet-urilor prea aproape de ţărm, printre oamenii care se scaldă, şi a declarat că i-a cerut premierului să reglementeze acest aspect.

”Am făcut un memoriu la premierul României pentru a reglementa în regim de urgenţă situaţia celor care se joacă cu skijet-urile pe apă. Cum să dai unui copil de 16 ani, fără nimic, mai bea şi o bere, să se joace cu 200 de cai putere, printre capetele oamenilor. (…) Acum Apele Române dau autorizaţii unde vrea agentul. În lege spune să nu fie în preajma celui care face plajă. În stânga şi în dreapta skijet-ului nu trebuie să existe om care face plajă. La noi, unde au vrut, le-au dat autorizaţie. Am propus ori să-i scoată dincolo de Corbu, ori să facă skijet la 500 de metri de la ţărm. Până la geamandură cei care merg la scăldat, după aia o zonă tampon pentru sporturi nautice fără elice şi apoi, în larg, să facă. Skijet-ul nu e un sport. (…) De ce ăla care face surf, snorkeling (activitate sportivă de scufundare/înot la suprafaţa apei - n.r.), scufundări, caiac, nu are voie să aibă o zonă a lui. Eu sunt practicant de caiac şi în fiecare zi mă feresc de cei cu skijet-ul”, a afirmat şeful salvamarilor din Mamaia şi Năvodari, precizând că şi cei care vin cu ambarcaţiuni de agrement la ţărm, pentru a lua oamenii la plimbare pe mare, le pun acestora viaţa în pericol.

De asemenea, el a făcut un apel şi către reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Dobrogea” şi cei ai Gărzii de Coastă, prezenţi la întâlnirea de la Prefectura Constanţa, să încerce să nu se apropie de ţărm, în timpul intervenţiilor, dacă nu au echipate ambarcaţiunile cu elice cu protecţie (guard propeller - n.r.).

Vlăduţ Ion, prim adjunct al inspectorului şef al ISU Dobrogea, a recunoscut că niciuna dintre ambarcaţiunile pregătite pentru intervenţie în zona de litoral nu are protecţie la elice, dar salvatorii sunt învăţaţi să oprească motorul atunci când se apropie de zonele de îmbăiere.

Citeşte şi: Reacţia lui Toader la acuzaţiile privind concursul câştigat de fiul său la universitatea unde a fost rector: Prin modificare regulamentului s-a introdus un filtru suplimentar

Citeşte şi: 150 lei pentru un pix. Primăria care a făcut achiziţia: S-a realizat în baza preţului scăzut faţă de alte oferte ale aceleiaşi mărci