Medicul Gheorghe Burnei transmite, printr-o scrisoare deschisă, că este nedumerit de reacţia doctorilor de la Marie Curie care au redactat un memorandum împotriva revenirii lui, precizând că i-a ajutat pe toţi, inclusiv prin intervenţii la minister pentru scoaterea la concurs a posturilor.
„Sunt astăzi în poziţia de a mă întreba cine-mi mai sunt prietenii. Medicii titulari, cu care am petrecut mai mult timp decât cu propria-mi familie, ajung să scrie memorandumuri împotriva întoarcerii mele la spital? Pe toţi i-am ajutat încă de la venirea în Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii Marie Curie. În perioada rezidenţiatului lor am făcut eforturi să îşi însuşească toate cunoştinţele necesare, astfel încât încă din anul III să fie la nivelul unor medici specialişti. I-am sprijinit să practice medicina în Bucureşti, având discuţii cu conducerea spitalului şi intervenind personal la Ministerul Sănătăţii pentru a îi ruga să fie de acord cu scoaterea posturilor la concurs. I-am acceptat la doctorat şi toţi sunt acum doctori în medicină”, transmite Gheorghe Burnei printr-o scrisoare deschisă.
Burnei susţine că reacţiile la decizia instanţei de a îi permite să practice medicina într-un spital de stat l-au nedumerit, în special cele ale medicilor.
Vineri, magistraţii au decis ca Gheorghe Burnei să rămână sub control judiciar însă a fost înlăturată interdicţia exercitării profesiei în spitalele de stat. Judecătorii şi-au motivat decizia precizând că „necesitatea ocrotirii opiniei publice nu mai este actuală”. Deşi decizia nu este definitivă, a stârnit reacţii negative din partea medicilor din Secţia de Ortopedie a Spitalului „Marie Curie”. Doctorii au trimis o scrisoare în care spun că refuză în orice fel colaborarea cu medicul Gheorghe Burnei, ameninţând cu demisia sau chiar greva.
În scrisoare, medicii ortopezi pediatri spun că orice încercare de a pune în discuţie tehnicile chirurgicale „inovative” şi „premierele mondiale” sfârşea într-o avalanşă de injurii din partea medicului Gheorghe Burnei.
Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.