Menajera lui Omar Hayssam susţine că sirianul a fost în România "cel puţin" până în 3 iulie 2006

La Curtea de Apel Oradea s-a desfăşurat, luni, un nou termen de judecată în dosarul fugii omului de afaceri sirian Omar Hayssam, la care au fost audiaţi alţi patru martori propuşi de avocaţii fraţilor Omar.

Astfel, bona Adriana Martin, angajată de fratele mai mic al fugarului, Omar Muklhles, a susţinut că în zilele de 28, respectiv 29 iunie 2006, Muckles şi-a derulat normal programul, iar în seara zilei de 29 iunie, când se presupune că Omar Hayssam a fost îmbarcat de fraţii săi pe vasul Iman T, "s-au uitat la un meci de fotbal amândoi, şi Muklhles şi Mahmoud".

"Reţin acest amănunt pentru că erau mai mulţi, veniseră cu mai mulţi prieteni”, a spus bona.

Următoarele două persoane audiate, secretara lui Omar şi una dintre contabilele firmei City Center, au avut declaraţii contradictorii.

În timp ce Mihaela Bulearcă, funcţionar economic în firma City Center, a afirmat că în 28 iunie 2006 Omar Muklhles a venit ca de obicei la serviciu şi a semnat documentele care urmau să fie depuse la bancă la ora 12.00, Maria Nica, secretara lui Omar Muklhles, a spus că în 28 iunie cei trei fraţi Omar au venit mai târziu la serviciu deoarece s-au întors de la un termen de judecată al unui proces pe care îl avea Omar Hayssam.

"Au venit la birou în jurul orei 12.00. Omar Haysam era însoţit de cei doi fraţi ai săi, dar şi de alte persoane. În respectiva zi avusese un termen al unui alt proces. Omar Hayssam nu se simţea prea bine, mergea încet, dar nu sprijinit, se deplasa singur”, a spus Nica.

Citeşte şi: FUGARII CELEBRI AI ROMÂNIEI: Cum au reuşit să fugă din ţară şi ce s-a întamplat după plecarea acestora

La rândul ei, Mioara Rusu, menajera lui Omar Hayssam în perioada 1999 – 2008, a spus în faţa judecătorilor că Omar Hayssam a fost în ţară cel puţin până în 3 iulie 2006, în vreme ce procurorii susţin că a fugit cu câteva zile mai devreme, în noaptea de 29/30 iunie, pe vasul Iman.

"În perioada 1-3 iulie 2006 am fost cu ei la casa din Snagov. Era sfârşit de săptămână, am fost să-i ajut cu mâncarea şi curăţenia la Snagov. I-a fost rău atunci, îmi aduc aminte, am încercat să-l ajutăm cum am putut, şi eu, şi soţia lui. Nu a vrut să chemăm Salvarea, a zis că va merge la medic după ce se întoarce la Bucureşti. Îmi aduc aminte pentru că în perioada respectivă mă pregăteam pentru parastasul surorii mele. A fost ultimul week-end în care l-am văzut. După aceea am plecat acasă, la parastas, iar când m-am întors nu l-am mai văzut”, a declarat Mioara Rusu.

Un alt martor, un bărbat cu identitate protejată, prezentat ca "Radu Vasile" şi audiat la termenul din 7 mai, spunea că în vara anului 2006, după 29 iunie, l-a văzut pe Omar Hayssam pe strada Năvodari, unde acesta are casă.

Audierea martorilor va continua şi la următorul termen de judecată al procesului, din 17 iulie.

Avocatul armatorului Tartousi Mustafa, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit ţară, a anunţat că la termenul din iulie va prezenta doi marinari de pe vas, pentru a demonstra că în data de 29 iunie 2006 la bordul navei s-a aflat doar personalul.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de-al doilea caz".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul acestui caz conţine nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulţi magistraţi ai Curţii de Apel Oradea, inclusiv cel care prezidează completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obţinerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat.

La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Haşotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române.

Haşotti afirma că în corespondenţa dintre ministerele de Justiţie român şi sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri. Avocatul preciza că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar şi nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele româneşti înaintate inclusiv Ministerului Justiţiei din Siria.

Totodată, Haşotti spunea că Omar Hayssam se află în detenţie într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorităţi.

La termenul din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Oradea revoca măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă. În 30 iunie 2010, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam "este bine-merci" şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. "Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei", spunea atunci Băsescu.

În 23 martie 2011, Ion Cazacu, avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înşelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria şi Egipt, afirma, la Curtea de Apel Bucureşti, că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă "negru pe alb" faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

În 17 octombrie 2011, procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauză.