Menţinerea în arest a lui Nelu Iordache ar fi creat aparenţa executării unei pedepse – motivare CAB

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Nu există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate ar fi necesară, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, evaluarea făcându-se pe baza gravităţii faptelor, a modului şi circumstanţelor de comitere a acestora, a anturajului şi a mediului din care inculpatul provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia”, arată instanţa Curţii de Apel Bucureşti în motivarea deciziei privind măsura arestului la domiciliu luată în cazul lui Nelu Iordache.

Instanţa a apreciat că, dincolo de natura şi gravitatea infracţiunilor pentru care Nelu Iordache a fost trimis în judecată, perioada petrecută de acesta în arest – de peste un an şi cinci luni – „este de natură să diminueze pericolul concret pentru ordinea publică” şi să atenueze sentimentul de insecuritate indus cetăţenilor, „menţinerea inculpatului în stare de arest creând aparenţa unei executări de pedeapsă, iar nu a unei detenţii provizorii”.

Operatorii turistici pregătesc deja vara 2027. Paralela45: Capacitatea charter crește puternic, iar Albania intră pe lista curselor directe

Câine surd la vânătoare: elevii de a IX-a încep școala fără manuale | Ce spune ministrul Educației

„Menţinerea unei persoane în arest preventiv trebuie să fie justificată de existenţa unor motive suficient de puternice indicate de către instanţe, printre acestea fiind şi necesitatea împiedicării tulburării ordinii publice de către inculpat. Sub acest aspect, Curtea a stabilit că, anumite infracţiuni, prin gravitatea lor particulară şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenţie provizorie, cel puţin un anumit timp. După trecerea unei perioade de timp, instanţele sunt obligate să ia în considerare, chiar şi din oficiu, posibilitatea luării faţă de persoana privată de libertate a unor măsuri alternative (arestul la domiciliu ori control judiciar)”, a arătat instanţa în motivare.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 7 mai, ca omul de afaceri Nelu Iordache, care se afla la acel moment în detenţie de un an şi cinci luni în dosarul în care este acuzat că a deturnat fonduri europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad, să fie judecat în stare de arest la domiciliu. Iordache a fost arestat preventiv în 2 decembrie 2012.

Tribunalul Bucureşti judecă, din 26 aprilie 2013, procesul în care Nelu Iordache este acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune, în legătură cu deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că Nelu Ioardache ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de 31.519.960 de lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA de firma administrată de acesta pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 kilometri, lucrarea fiind finanţată în proporţie de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene. SC Romstrade SRL era societate lider a asocierii Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL, care a încheiat contractul cu CNADNR.

Anchetatorii au arătat, în documentul citat, că suma de 31.519.960 de lei încasată de la CNADNR SA „a fost utilizată, în realitate, pentru achitarea unor datorii restante ale societăţii Romstrade SRL, pentru a susţine societăţile din grupul de firme pe care Nelu Iordache le controla în mod direct sau prin persoane interpuse, precum şi în scop personal, după retragerea unor sume în numerar”.

Astfel, banii destinaţi construcţiei primului tronson de autostradă au fost folosiţi de Nelu Iordache pentru achitarea unor datorii în valoare de 9.724.780 de lei ale societăţilor în care acesta era direct interesat, „între care o companie de transport aerian (Blue Air, n.r.), plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă”.

Totodată, procurorii susţin că Nelu Iordache ar fi retras din banii pentru primului tronson de autostradă suma de 9.861.000 de lei „cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive în numele SC Romstrade SRL”.

Banii destinaţi construirii primului tronson din autostrada Nădlac – Arad au mai fost folosiţi de Nelu Iordache pentru rambursarea de dobânzi şi comisioane restante totalizând 2.073.212,20 lei aferente unui contract de credit, precum şi „cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară şi impozit aferente achiziţionării unui teren în comuna Adunaţii Copăceni , precum şi pentru materiale, lucrări şi servicii de consultanţă şi transport necesare proiectului de construcţie a unui complex în comuna Adunaţii Copăceni”, potrivit procurorilor.

Acesta nu este singurul dosar în care este implicat Nelu Iordache. În 16 mai, DNA a anunţat că Nelu Iordache, administrator al societăţii Romstrade SRL, este trimis în judecată pentru fapte de corupţie privind lucrări de modernizare a 148 de kilometri din DN 67C Transalpina, fiind acuzat de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.

Alături de acesta sunt judecaţi, în acelaşi dosar, firma Romstrade şi mai mulţi şefi de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova. Dosarul va fi soluţionat tot de judecătorii de la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit procurorilor, CNADNR a fost prejudiciată cu aproape 23 de milioane de lei, întrucât DRDP Craiova este o subunitate a acesteia. Banii au fost recuperaţi în cursul urmăririi penale, în urma solicitării procurorilor DNA.