Mihail Vlasov, audiat în procesul de cămătărie al clanurilor Caran şi Duduianu: Nu strâng ei într-o viaţă cât am jucat eu la cazino

"Nu reţin niciuna dintre aceste persoane. În cazino vin foarte multe persoane şi multe seamănă. (...) Niciodată nu s-a întâmplat să primesc bani cu împrumut la cazino", a relatat Vlasov, la audierea de la Tribunalul Bucureşti.

Mihail Vlasov a mai spus, în faţa judecătorului, că nu intra niciodată cu bani în cazino, întrucât avea un cunoscut care mergea la casieria localului de jocuri de noroc, pentru a cumpăra fise.

"Când rămâneam fără bani, îi ziceam amicului meu să îmi aducă. El îmi aducea fise. Nu ştiu de unde le aducea. Îmi aducea fise, niciodată sume de bani. (...) La cazino nu se joacă niciodată cu bani, întotdeauna numai cu fise", a adăugat Vlasov.

În acelaşi context, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a precizat că, pe lângă faptul că nu intra, nici nu pleca niciodată cu bani din cazinouri, având persoane care se ocupau cu transportul acestora de la maşină la casierie şi viceversa.

"De fiecare dată când am plecat din cazino, am plecat fără bani. (...) Jucam atât de mulţi bani încât aceşti domni (membrii clanurilor Caran şi Duduianu - n.r.) şi familiile lor nu i-ar putea strânge într-o viaţă", a mai spus fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Întrebat, la ieşirea din sediul instanţei, câţi bani a cheltuit cel mai mult într-o seară la jocurile de la cazino, Vlasov a spus, pe ton ironic, "o sută de miliarde de euro", adăugând că sumele pe care le juca nu i se par foarte mari.

Mihail Vlasov a fost audiat în procesul de cămătărie al unor membri ai clanurilor Caran şi Duduianu care ar fi dat bani cu dobândă jucătorilor din cazinouri bucureştene.

Procurorii susţin că el este parte vătămată în acest proces, însă Vlasov a spus că este martor, pentru că n-a avut de-a face niciodată cu membrii acestor grupări şi, implicit, nu a împrumutat bani de la aceştia.

Pe de altă parte, unul dintre inculpaţii din dosar i s-a adresat lui Vlasov, în sala de judecată, cu apelativul "domnul Mişu". Fostul preşedinte al CCIR le-a spus ulterior jurnaliştilor că nu există vreo legătură între el şi respectivul "domn Mişu".

Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) este cunoscut drept client al cazinourilor, lucru confirmat, în martie, de fiica sa Vanda Vlasov.

Citeşte şi: Vanda Vlasov, despre faptul că Mihail Vlasov merge la cazinouri: Aşa este el, un om mai liber, mai rebel. Jocurile de noroc sunt o îndeletnicire a nobilimii

"Tata este un om extraordinar, este un mare jurist, dar aşa este el, un om mai liber, un om mai rebel. La cazinou joacă şi prinţul Albert. Jocurile de noroc sunt o îndeletnicire a nobilimii", spunea atunci Vanda Vlasov, întrebată dacă tatăl ei merge la cazinouri.

Fostul preşedinte al CCIR se află, în prezent, în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis înlocuirea măsurii de arestare preventivă în dosarul său de trafic de influenţă.

Doisprezece membri ai clanurilor Caran, Duduianu şi Rinu au fost trimişi în judecată, în septembrie 2013, de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru cămătărie, spălare de bani, şantaj, tâlhărie şi deţinere fără drept a unei arme neletale supuse autorizării.

Procurorii Parchetului Capitalei i-au trimis în judecată pe Constantin Răducanu, zis "Costel al lui Caran", Gheorghe Stan, zis "Bulgaru", Nicolae Duduianu, zis "Caleea", Emil Răducanu, zis "Emil al lui Caran", Nicolae Constantin, zis "Aramis", şi Valentin Duduianu, zis "Beadim".

Alături de aceştia au fost trimişi în faţa instanţei şi Daniel Duduianu, zis "Edison", Marius Gheorghe, zis "Marius al lui Rinu", Aurel Răducanu, zis "Aurel al lui Caran", Traian Simion,zis "Udi", Sofian Văduva, zis "Denom", şi Elena Constantin, zisă "Vipera".

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2012- 2013 inculpaţii au acordat împrumuturi băneşti, la care au perceput dobânzi, practicanţilor de jocuri de noroc din mai multe cazinouri situate în incinta hotelurilor de lux din Bucureşti.

"În cazul în care debitorii nu au restituit la termenul convenit suma împrumutată şi dobânda impusă sau nu au plătit-o în întregime, inculpaţii au exercitat presiuni asupra acestora pentru a-i determina să îşi achite datoriile. Dacă aceste presiuni nu au avut rezultatul urmărit, inculpaţii au apelat la ameninţări cu acte de violenţă sau chiar la acte de violenţă pentru a intra în posesia banilor care li se datorau", susţin procurorii.