Ministerul Justiţiei laudă codurile, dar nu clarifică problema interceptărilor

"La data de 1 februarie 2014 (sâmbătă - n.r.) va intra în vigoare un pachet de şapte legi în materie penală şi procesual penală - pachetul reformei penale, a cărui elaborare şi adoptare a constituit o continuare firească a efortului societăţii româneşti de reformare, început prin adoptarea şi implementarea noilor coduri civil şi de procedură civilă", arată Ministerul Justiţiei (MJ).

Astfel, potrivit cursei citate, subsecvent adoptării celor mai importante acte normative din cuprinsul pachetului, respectiv noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) şi noul Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010), au fost adoptate alte cinci legi organice în materie penală, procesual penală şi execuţional penală, menite să completeze amplul proces de reformă în acest domeniu:

Cel cinci acte normative venit în completarea codurilor sunt Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.

MJ precizează vineri seară, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a celor şapte legi, că prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de instituţii noi în sistemul legislativ naţional, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări importante instituţiilor deja existente în reglementarea anterioară.

Instituţia condusă de Robert Cazanciu menţionează, în acest context, că a fost introdusă instituţia zilelor-amendă în ceea ce priveşte pedeapsa amenzii, amenda "devenind o alternativă viabilă la pedeapsa închisorii, putând fi dispusă în mai multe situaţii faţă de reglementarea anterioară, uneori chiar cumulativ cu pedeapsa închisorii".

De asemenea, au fost introduse noi modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie, precum renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Tot noul Cod penal aduce "reducerea unor pedepse, coroborată cu o mai bună individualizare a acestora", precum şi agravarea "regimul sancţionator al concursului de infracţiuni şi al recidivei (spre exemplu, în caz de concurs de infracţiuni, în privinţa pedepsei principale, se aplică sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix)".

MJ precizează şi că prin noul Cod penal au fost reglementate numai măsuri educative pentru minori, s-a realizat extinderea şi eficientizarea pedepsei amenzii penale şi au fost introduse noi pedepse complementare, constând în: interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată.

Totodată, arată MJ, "a fost regândit şi redimensionat rolul serviciilor de probaţiune, pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare, acestea urmând a avea o intervenţie activă şi atribuţii sporite".

În privinţa noului Cod de procedură penală, ministerul subliniază că acesta "conferă, pe de o parte, un cadru procesual-penal modern, apt să asigure eficienţă şi celeritate procedurilor judiciare penale, iar pe de altă parte, asigură transpunerea în dreptul intern a actelor comunitare în materie".

"Au fost introduse proceduri suple şi eficiente, ce vor permite desfăşurarea anchetelor cu celeritate, dar şi cu garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Au fost reglementate principiile fundamentale ale procesului penal, introducându-se o serie de principii noi, precum dreptul la un proces echitabil desfăşurat într-un termen rezonabil, principiul separării funcţiilor judiciare în procesul penal, principiul obligativităţii acţiunii penale strâns legat de cel subsidiar al oportunităţii, principiul non bis in idem, dreptul la libertate şi siguranţă şi principiul loialităţii în obţinerea probelor", spune MJ, despre noul Cod de procedură penală.

Acelaşi act normativ aduce instituţiile noi ale judecătorului de drepturi şi libertăţi şi judecătorului de cameră preliminară, menite "a valoriza drepturile fundamentale ale omului şi principiul legalităţii".

MJ adaugă faptul că a fost reglementată o nouă măsură preventivă - arestul la domiciliu -, în vederea extinderii posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive, şi au fost făcute modificări de substanţă în materia căilor extraordinare de atac. "Ca urmare a acestor modificări, recursul în casaţie devine o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale, numai pentru motive de nelegalitate", explică ministerul.

Instituţia mai spune că în noul Cod de procedură penală au fost cuprinse "elementele recent adoptate la nivelul Uniunii Europene şi a fost creată o procedură penală eficientă si rapidă, care sa permită respectarea cerinţelor CEDO".

Pe de altă parte, potrivit sursei citate, practica judiciară unitară "este asigurată prin intermediul recursului în interesul legii şi al unei instituţii noi, sesizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept".

Alte noutăţi aduse de noul Cod de procedură penală sunt consolidarea rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca instanţă de casaţie, introducerea instituţiei acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi reglementarea unor proceduri speciale menite a asigura accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, avându-se în vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, şi alţi oficiali ai MJ nu au putut fi contactaţi pentru a prezenta un punct de vedere concret al instituţiei privind controversata problemă a interceptărilor care pot fi făcute de către anchetatori şi care sunt prevăzute la articolul 140 al noului cod de procedură penală.

Potrivit MJ, intrarea în vigoare a codurilor penale reprezintă îndeplinirea angajamentului României faţă de Uniunea Europeană, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. "De altfel, încă din iulie 2009, Comisia Europeană recomanda intrarea rapidă în vigoare a celor patru coduri, o menţiune expresă privind data de 1 februarie 2014 pentru codurile penale regăsindu-se şi în raportul publicat la începutul anului trecut", precizează instituţia.

MJ susţine că elaborarea codurilor şi pregătirea profesională a magistraţilor pentru intrarea în vigoare a noilor reglementări "a necesitat, în ultima perioadă, eforturi susţinute şi un dialog interinstituţional permanent pentru identificarea celor mai bune soluţii, astfel încât noul cadru legislativ în materie penală, procesual penală şi execuţional penală să fie unul modern, în acord cu standardele europene şi internaţionale în materie".

Ministerul conchide anunţând că va continua dialogul cu reprezentanţii sistemului judiciar, pentru a asigura resursele necesare derulării procesului de implementare, în cele mai bune condiţii.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit un val consistent de reacţii, inclusiv din direcţia Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat vineri că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, miercuri, mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată vineri pe site-ul Ministerului Justiţiei, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.

Premierul a arătat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale "faţă de fapte, şi nu faţă de persoane".

Ponta a precizat totodată că, la începutul săptămânii viitoare, în Parlament va fi aprobată o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate îngrădi libertatea şi activitatea mass-media. a precizat că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale "faţă de fapte, şi nu faţă de persoane".

Potrivit premierului, ca în cazul oricărei legi complexe, pot apărea, în practică, interpretări diferite şi inadvertenţe, iar ministrul Justiţiei a discutat în acest sens cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în măsura în care aceste inadvertenţe pot afecta în vreun fel sau altul activitatea instanţelor sau a parchetelor, vor fi operate "mici ajustări".

"La problema interceptărilor, lucrurile stau în felul următor: mandatele de ascultare pe siguranţă naţională nu s-au modificat în niciun fel, Legea 51/1991 le prevede în continuare. În al doilea rând, în baza codurilor actuale, care intră în vigoare mâine, există şi s-a introdus acea prevedere de a se face interceptările după ce se începe urmărirea penală, adică exact cum a dispus Curtea Constituţională printr-o decizie din 2009. În măsura în care există o propunere pe care eu o consider de natură să rezolve interpretarea diferită, ca să se poată începe urmărirea penală faţă de fapte şi nu faţă de persoane, atunci toate lucrurile se rezolvă (...) Este o interpretare pe care unii specialişti spun că se pot face în continuare interceptări, alţii spun că nu şi atunci, prin textul pe care l-a propus CSM, cred că nu va mai exista nicio diferenţă de interpretare", a spus Ponta.

În opinia premierului, noile coduri sunt europene, moderne, mult mai bune decât cele ale lui Ceauşescu din 1968.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat însă că va prezenta un pachet de acte normative, dintre care unele vor fi promovate ca proiect de lege, iar altele ca ordonanţe de urgenţă, decizia aparţinând Guvernului.

Întrebat de jurnalişti care este modalitatea prin care Ministerul Justiţiei va lămuri problema ridicată inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, ministrul a răspuns însă că acel articol, respectiv 140, nu este vizat de propunerile formulate de CSM. Întrebat de asemenea dacă Ministerul Justiţiei va formula propuneri în acest sens, el a răspuns că nu la acel articol, deoarece nu este nevoie.

"Aşa cum a spus premierul, sunt câteva chestiuni care trebuie corelate, pentru a nu exista interpretări diferite. Din punctul de vedere al unor specialişti, e nevoie de o anumită clarificare. Cei care au lucrat la coduri spun că nu este nevoie şi că, aşa cum a fost redactat ansamblul actului normativ, lucrurile sunt destul de clare şi pot fi făcute şi interceptări", a adăugat Cazanciuc.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat tot vineri, pentru MEDIAFAX, că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei ordonanţe de urgenţă în cazul unor eventuale modificări ale noilor coduri penal şi de procedură penală.